Acum o lună ne bucuram să dăm peste următoarea declarație făcută de Tiberiu Trifan, ministru consilier, coordonator al Secţiei Consulare, Ambasada României în Republica Moldova:

Cetăţenii Republicii Moldova, care au dreptul să redobândească cetăţenia română şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor, dar nu cunosc limba română, nu îşi vor putea valorifica acest drept decât după ce vor poseda cunoştinţe elementare de limba română care să le permită depunerea jurământului de credinţă faţă de România.

Tot atunci, deși ne exprimam regretul că ar fi mai mult decât târziu și că nimic nu e legiferat, (formularea lucrătorii cu atribuţii consulare constată că o persoană nu cunoaşte limba română lasă loc de interpretări, poate lucrătorul nu vrea, poate nu e atent şi nu poate constata! ), oricum, salutam decizia din toate vocalele posibile.

La câteva zile după, pe 31 octombrie, poate singurul om politic român care e prieten bun cu mediile noi de comunicare, senatorul PD-L Viorel Badea (da, da, cel cu care m-am intersectat nefericit la Hagi Curda ), sedus de promisiunea unor voturi iminente, a avut bunăvoința să afirme sus și tare printr-un status Facebookist că:

Printr-un amendament adus Legii cetăţeniei, vom propune cunoaşterea obligatorie a limbii române pentru toţi cei care solicită dobândirea/redobândirea cetăţeniei române

La o privire fulgerătoare aruncată Legii Cetățeniei 21/1991, vom fi surprinși, unii dintre noi, probabil, să constatăm că o prevedere privind cunoașterea limbii române există deja, Art. 8:

f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială.

Doar că respectiva prevedere se referă doar la cei care dobândesc cetățenia română, ei fiind, ulterior, supuși și unui interviu:

Comisia pentru Cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor de acordare a cetăţeniei române, respectiv cunoaşterea de către solicitant a limbii române (scris şi citit), a cunoştinţelor de cultură şi civilizaţie românească ale acestuia, precum şi cunoaşterea prevederilor Constituţiei României şi Imnul Naţional.

Nu același lucru e valabil și pentru “redobânditorii” de cetățenie română, cetățeni ai Republicii Moldova sau ai Ucrainei, mulți dintre care sunt rusoi care ajung să aibă Cărți de Identitate cu domiciliu în București, dar care să nu poată spune nici măcar un elementar “mulțumesc” statului român pentru cetățenia acordată.

Până la așteptarea materializării eforturilor de legi făcătoare ale dlui Viorel Badea (poate acum că șefia Senatului a revenit PD-L s-ar mișca lucrurile mai repede ), ne bucurăm să aflăm din surse Facebookiste că Autoritatea Națională pentru Cetățenie a modificat procedura de depunere a jurământului, astfel încât acesta se depune acum în mod individual și rusofonii care vor să jure credință și dau dovadă de împiedicări lingvistice sunt poftiți afară din incintă.

Luni am fost cu un prieten la ANC sa depuna juramantul. Asa s-a procedat la cele doua ture. Cei care nu vorbeau romana nu au primit cetatenie au iesit afara si injurau. Apoi am vb cu un angajat. Inca din vara, la Sulina, presedinta ANC afirma ca cetatenii care nu cunosc romana nu vor primi cetatenie. Tin sa cred ca intradevar s-a luat atitudine

Până la confirmarea supremă (cineva din lista celor care au depus jurămânul luni), îndrăznim să ne bucurăm discret, gândindu-ne că, la o adică, cei cărora le este refuzat dreptul la depunerea jurământului ar putea da în judecată ANC atât timp cât nu există o prevedere legală privind neadmiterea la depunerea jurământului fără vreun examen lingivistic prealabil. Pe de altă parte, ne bucură că porcii rusofonii se vor simți măcar un pic lezați în șovinismul lor velicoslav de 2 bani.

P.S. La mulți ani, România!

UPDATE: Confirmat!