Cetăţenii Republicii Moldova, care au dreptul să redobândească cetăţenia română şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor, dar nu cunosc limba română, nu îşi vor putea valorifica acest drept decât după ce vor poseda cunoştinţe elementare de limba română care să le permită depunerea jurământului de credinţă faţă de România.

Declaraţia îi aparţine lui Tiberiu Trifan, ministru consilier, coordonator al Secţiei Consulare, Ambasada României în Republica Moldova.

Potrivit domniei sale, măsura în cauză a fost luată de către autorităţile române, deoarece, în ultima perioadă, atât Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, cât şi lucrătorii consulari se confruntă cu cazuri de persoane care, deşi li s-a aprobat redobândirea cetăţeniei conform legii, se află în imposibilitatea de a rosti jurământul de credinţă, întrucât nu au cunoştinţe minime de limbă română.

Tiberiu Trifan:

În ultima perioadă, s-a constatat că sunt persoane care nu pot beneficia de dreptul lor de redobândire a cetăţeniei române ca urmare a necunoaşterii limbii române. În conformitate cu prevederile art. 20 din Legea cetăţeniei române, persoanele care redobândesc cetăţenia română sunt obligate să depună jurământul de credinţă faţă de România. Din coroborarea prevederilor legale amintite, cu prevederile art. 13 din Constituţia României, în care se stipulează că limba oficială a României este limba română, se poate trage lesne concluzia că depunerea jurământului se face în limba română.

Pe cale de consecinţă, dacă o persoana nu are cunoştinţe minime de limbă română nu îşi poate valorifica dreptul de a redobândi cetăţenia română, ca urmare a imposibilităţii rostirii jurământului de credinţă. Şi atunci măsura care s-a luat de către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie şi care a fost transmisă tuturor celor care aplică aceste dispoziţii este ca, în situaţia în care lucrătorii cu atribuţii consulare constată că o persoană nu cunoaşte limba română, să fie întocmit un proces verbal în care să fie consemnat acest fapt şi care să fie semnat atât de lucrătorul consular, cât şi de persoana în cauză. În cazul în care persoana revine cu solicitarea de depunere a jurământului în interiorul termenului legal de trei luni şi îndeplineşte cerinţele legale pentru depunerea jurământului, va primi certificatul care atestă redobândirea cetăţeniei. Cererile depuse după depăşirea termenului de trei luni de la data comunicării ordinului ANC vor fi transmise acestei instituţii spre competenţa soluţionare.

Ministrului consilier a precizat, citat de jurnal.md, că măsura nu îi vizează pe cei care vorbesc limba română, dar scriu cu caractere chirilice.

Presupun şi sper că acelaşi lucru e valabil şi pentru cetăţenii Ucrainei sau alţi redobânditori de limbă română în condiţiile în care cei care dobândesc cetăţenia română trebuie să treacă de un test lingvistic.

Deşi e mai mult decât târziu şi deși nu e nimic legiferat, din păcate (formularea lucrătorii cu atribuţii consulare constată că o persoană nu cunoaşte limba română lasă loc de interpretări, poate lucrătorul nu vrea, poate nu e atent şi nu poate constata! ), oricum, e salutabilă decizia. Nici nu vreau să îmi aduc aminte de câte ori am văzut rusoi/ucraineni nu doar cu paşapoarte, ci chiar cu Cărţi de Identitate în mână care nu puteau lega două-trei cuvinte în limba română.

Hai că se poate!