Intro

Petru Lucinschi, al doilea şi ultimul preşedinte al Republicii Moldova ales prin vot direct* a încercat să modifice Constituţia (tot printr-un referendum) pentru a institui o republică prezidenţială. I-a ieşit total pe dos. Şi la propriu, şi la figurat. Prin Legea nr. 1115-XIV din 5 iulie 2000 Constituţia este modificată în aşa fel de parlamentari încât preşedintele republicii urmează a fi ales de Legislativ prin vot secret şi nu prin votul direct al populaţiei. Republica Moldova ajunge republică parlamentară. Cel puţin asta s-au grăbit să constate unii.

După 10 ani, pe 6 iulie 2010, avem un déjà-vu cu direcţie inversă: Curtea Constituţională de la Chişinău avizează pozitiv iniţiativa de modificare prin referendum constituţional a Art.78 din Constituţia Republicii Moldova referitor la modalitatea de alegere a preşedintelui statului**. O zi mai târziu, Parlamentul adoptă Hotărîrea privind desfăşurarea referendumului republican constituţional.

Astfel, pe 5 septembrie 2010, cetăţenii Republicii Moldova au de ales între “Pentru” sau “Contra” răspunzând la următoarea întrebare cu vag accent de pompozitate în coadă: “Sunteţi pentru modificarea Constituţiei care sa permită alegerea preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?” Dacă ţineţi neapărat să ştiţi, buletinul va fi de culoare albă, va avea 25 de centimetri în lungime şi 16 în lăţime. Asta aşa, ca să nu apară confuzii.

De ce referendum republican constituţional?

Potrivit Constituţiei, preşedintele Republicii Moldova este ales cu votul a 3/5 din numărul deputaţilor aleşi, altfel spus, un minim necesar de 61 de voturi din 101. Dacă niciun candidat nu întruneşte numărul necesar de voturi, se organizează un al doilea tur de scrutin cu primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur. Dacă niciunul din cei 2 nu întruneşte numărul necesar de 61 de voturi, se organizează alegeri repetate. Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu este ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi sunt organizate alegeri parlamentare anticipate.

Ca să vedem cum s-a ajuns la Referendumul din 5 septembrie haideţi să ne scufundăm în valurile răcoroase şi clarificatoare ale unei cronologii cu privire la ultimele evoluţii într-ale alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova.

• 5 aprilie – Alegeri parlamentare în Republica Moldova. Partidul Comuniştilor obţine peste 50% din voturi, i.e. 60 de mandate, cu unul mai puţin decât numărul necesar alegerii şefului statului;
• 6-7 aprilie – Miting paşnic al tinerilor în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, apar provocatorii, sunt distruse clădirile Preşedinţiei şi Parlamentului;
• 12 mai – Vladimir Voronin este ales preşedinte al Parlamentului RM;
• 13 mai – Fostul premier, Zinaida Greceanîi este propusă de comunişti pentru funcţia de preşedinte al RM. În acelaşi timp, începe goana după votul de aur în rândurile PL, PLDM şi AMN;
• 15 mai - Încă un candidat la preşedinţie – Stanislav Groppa;
• 20 mai – Opoziţia boicotează alegerea preşedintelui RM, acuzând comuniştii de numeroase fraude electorale;
• 10 iunie – Marian Lupu, fostul preşedinte al Parlamentului demisionează din PCRM;
• 13 iunie – Marian Lupu aderă la Partidul Democrat din Moldova, după ce i-a fost promis primul loc pe lista acestui partid la alegerile parlamentare anticipate;
• 15 iunie – Parlamentul de la Chişinău este dizolvat. Este stabilită data alegerilor parlamentare anticipate;
• 29 iulie – Alegeri parlamentare anticipate. Comuniştii pierd procente importante, în Parlament intră şi PDM-ul cu Marian Lupu pe post de locomotivă;
• 8 octombrie – Comisia speciala pentru alegerea şefului statului înregistrează candidatura liderului Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, suţinut de AIE (Alianţa pentru Integrare Europeană formată din PDLM, PD, PL şi AMN) şi stabileşte ziua de 23 octombrie ca dată a alegerilor prezidenţiale;
• 23 octombrie – dată fiind înscrierea în cursă a unui singur candidat – Marian Lupu din partea AIE – alegerile prezidenţiale nu mai au loc;
• 29 octombrie – Parlamentul Republicii Moldova modifică legea cu privire la procedura de alegere a preşedintelui: 1. Una din principalele probleme invocate era numărul minim de candidaţi, deoarece în unele articole se vorbeşte despre un singur candidat la funcţia de preşedinte, în alte articole însă se vorbeşte doar despre candidaţi, la plural. Astfel, este introdusă o prevedere clară potrivit căreia alegerile se pot desfăşura dacă participă unul sau mai mulţi candidaţi. 2. O altă noutate a proiectului este că parlamentul poate organiza noi alegeri ale preşedintelui şi după un an de la alegerile eşuate. Astfel, legislatia prevede că, dacă parlamentul nu reuşeşte alegerea şefului statului, preşedintele în exerciţiu dizolvă legislativul şi sunt organizate alegeri parlamentare anticipate (aşa cum a fost cazul alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009). Noul proiect prevede că, şi după dizolvarea parlamentului, legislativul poate organiza noi alegeri pentru funcţia de preşedinte.
• 3 noiembrie – Parlamentul de la Chişinău stabileşte data alegerilor prezidenţiale – 10 noiembrie;
• 10 noiembrie – Alegeri prezidenţiale eşuate. Candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană, Marian Lupu a întrunit 53 de voturi la alegerile prezidenţiale de astăzi, cu 8 mai puţin decât minimul necesar de 61.

În perioada post-10 noiembrie 2009 – iulie 2010 au fost întreprinse diverse tentative de soluţionare a blocajului prezidenţialo-electoral. Modificări şi interpretări de legi, adresări la Curtea Constituţională pentru solicitarea unor interpretări şi clarificări, formarea unei Comisii constituţionale care trebuia să elaboreze modificări în Constituţie, elaborarea uni nou text al Constituţiei, elaborarea şi înregistrarea unor proiecte de legi privind modificarea Constituţiei la capitolul modalităţii de alegere a şefului statului (direct sau indirect, cu scăderea succesivă a numărului minim de voturi necesar), implicarea structurilor internaţionale pentru mediere în conflict (Consiliul Europei, Comisia de la Veneţia, UE).

Una peste alta, încercările de soluţionare a crizei politice pe cale parlamentară sau fără a modifica cadrul constituţional şi legal existent nu s-au soldat cu rezultate pozitive, ambele părţi (AIE şi PCRM) rămînînd pe poziţii şi abordări diferite. Într-un final, s-a ajuns la concluzia că soluţia optimă vine din recurgerea la vox populi.

Referendumul din 5 septembrie – opţiunile partidelor politice

Majoritatea partidelor politice din Republica Moldova înscrise în campania electorală pentru referendumul republican constituţional din 5 septembrie susţin alegerea şefului statului prin vot direct de către întreg poporul. Comisia Electorală Centrală anunţase săptămâna trecută că, în total, până la data limită, 5 august, s-au înregistrat în calitate de participanţi la referendum 25 de formaţiuni politice din cele 30 înregistrate la Ministerul Justiţiei.

Avem mai jos listele cu partide cu tot cu logo-uri (click pentru o vizualizare mai dragă ochiului) şi opţiunile acestora.

Pentru – 16:

– Partidul Democrat din Moldova;

– Alianţa “Moldova Noastră”;

– Partidul Liberal;

– Partidul Liberal Democrat din Moldova;

– Partidul Mişcarea “Acţiunea Europeană”;

– Partidul Popular Republican;

– Partidul Naţional Liberal;

– Partidul Republican din Moldova;

– Partidul Ecologist “Alianţa Verde”;

– Partidul Politic “Pentru neam şi ţară”;

– Mişcarea Social-Politică a Romilor;

– Partidul Naţional Român;

– Partidul Muncii;

– Partidul Umanist din Moldova;

Partidul “Moldova Unită – Eдиная Молдова”;

– Partidul “Uniunea Centristă din Moldova”;

Contra – 4:

Partidul Politic “Patrioţii Moldovei”;

- Partidul Popular Creştin Democrat;

- Partidul Conservator;

– Mişcarea social-politică “Forţa Nouă”;

Îndeamnă la boicotarea referendumului – 4:

– Partidul Comuniştilor din Republica Moldova;

– Mişcarea social-politică “Ravnopravie”;

- Partidul Socialiştilor din Moldova “Patria-Rodina”;

– Partidul Social Democrat;

Nu şi-au exprimat opţiunea – 1:

– Partidul Socialist din Moldova

Cinci formaţiuni politice – Partidul Agrar din Moldova, Partidul Legii şi Dreptăţii, Mişcarea Profesioniştilor “Speranţa-Надежда”, Noul Partid Naţional Moldovenesc şi Partidul European – nu au solicitat înregistrarea lor în calitate de participanţi la referendum.

Referendumul din 5 septembrie – de ce NU

Tentaţii dictatoriale pentru preşedinte

Republica Moldova e un stat apărut după destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Dacă scoatem din ecuaţie Ţările Baltice, în cazul celorlalte 12 foste state membre ale URSS democraţia a cunoscut şi cunoaşte în continuare episoade intermitente de explozii dictatoriale.

“Verticala puterii”, modelul de regim caracteristic aşa-zisei democraţii de tip rus, este mai mult decât seducătoare pentru clasele politice din fostul lagăr URSS-ist. Vă las să contabilizaţi ţările în care preşedinţii se comportă ca nişte prim-secretari upgradaţi (exemplul Kyrgyzstanului care a revenit recent de la republică prezidenţială la una parlamentară e unul mai mult decât demn de luat în seamă). Tentaţia s-a verificat deja şi în cazul Republicii Moldova. Vezi Petru Lucinschi. Tentaţia s-a şi pus în practică. Vezi Vladimir Voronin.

Conflicte Preşedinţie-Guvern-Parlament

Revenirea la alegerea şefului statului prin vot direct va transforma instituţia prezidenţiala într-un pol separat şi extrem de potent al eşichierului politic de la Chişinău. Executivul se va bifurca, iar şicanele dintre Preşedinte şi Premier nu vor întârzia să apară, mai ales într-o ţară în care “colaborarea” dintre Rac, Broască şi Ştiucă din fabula lui Donici reprezintă sută la sută colaborarea dintre partidele politice moldoveneşti.

În plus, în ecuaţia conflictului se poate infiltra şi Parlamentul. Dacă există un conflict între Preşedintele ales direct şi Parlamentul ales direct, Guvernul rămâne în incertitudine, pentru că nu este clar care dintre cele două instituţii alese direct are de spus cuvântul final. Într-o asemenea situaţie, toate energiile politice se vor consuma într-o ceartă nesfârşită pentru putere între cele două instituţii, iar Executivul nu va putea lucra aşa cum trebuie.

Regim politic ne-UE

Aşa cum remarca recent şi analistul politic Petru Bogatu, Alianţa pentru Integrare Europeană şi-ar călca în picioare propriul nume, întrucât ar devia de la modelul politic european. În majoritatea absolută a ţărilor din Uniunea Europeană există republici sau monarhii parlamentare, evitându-se o formă de guvernământ bicefală, reprezentată concomitent de şeful guvernului şi şeful statului.

Probleme pentru o coaliţie anticomunistă

Consolidarea instituţiei prezidenţiale ar rupe echilibrul şi aşa fragil existent în cadrul actualei coaliţii de guvernământ. AIE nu va merge la alegerile prezidenţiale cu un singur candidat ţinând cont de faptul că în aceeaşi zi cu scrutinul prezidenţial ar putea avea loc şi unul parlamentar, în cazul în care majoritatea cetăţenilor participanţi la referendum vor vota “Pentru”.

Mai mult, rivalitatea Preşedinte-Premier ar fi sursă sigură de fisuri pentru orice coaliţie pe termen scurt şi mediu, luându-se în considerare faptul că niciun partid anticomunist nu ar fi în stare să strângă numărul necesar de voturi pentru a guverna de unul singur. Deci, coalizarea ar fi inevitabilă, iar existenţa moldovenilor în cadrul alianţelor şi coaliţiile e una demnă de telenovelele sudamericane.

Referendumul nu rezolvă confuzia din Constituţie

Votul “Pentru” la referendumul din 5 septembrie nu rezolvă nicidecum haosul care a fost creat din cauza unei Constituţii în care în dreptul preşedintelui s-a schimbat doar modul de alegere şi reducerea cu un an a mandatului (de la 5 la 4), neintervenindu-se şi la prerogativele acestuia care au rămas, în mare parte, neschimbate.

Referendumul eşuat din 1999 al preşedintelui Petru Lucinschi care îşi dorea mai multe prerogative, recte instituirea unei republici prezidenţiale, este considerat a fi piatra de temelie a reformei constituţionale din 2000: Republica Moldova – republică parlamentară. Din păcate însă, nu au fost făcuţi toţi paşii necesari pentru stabilirea unei republici parlamentare echilibrate. Sistemul actual din Republica Moldova se situează între republica parlamentară şi cea semiprezidenţială. Astfel, preşedintele poate exercita destule presiuni asupra Parlamentului dacă nu este acceptată candidatura propusă de el pentru funcţia de prim-ministru.

Republica Moldova este o struţocămilă care, uneori, ajunge chiar să se comporte ca o republică prezidenţială de-a dreptul în cazul unei majorităţi confortabile în Parlament şi a unui premier obedient la cârma Guvernului. Este exact ceea ce s-a întâmplat pe timpul “domniei” lui Vladimir Voronin care, capac la toate, mai era şi preşedinte de partid. Am avut, în acest caz, o mostră edificatoare de putere concentrată în mâna unei singure persoane, Preşedinte într-o republică parlamentară, care tăia şi spânzura în direct la Moldova 1 în spatele unor sprâncene de general sovietic de miliţie anchilozat de greutatea necesităţii de a mai şi gândi în timp ce vorbeşte.

Preşedinte ales de Parlament, Partide politice cu candidaţi-premieri la alegerile parlamentare

În Germania sau Anglia, de exemplu, partidele politice prezintă în alegerile parlamentare nu doar o listă de candidaţi, ci şi candidatura pentru funcţia de Cancelar federal/Premier. Astfel, orice alegător ştie din timp cine va fi în fruntea Executivului dacă votează pentru un partid sau altul. Acest model asigură transparenţa, dar şi o claritate în ceea ce priveşte responsabilitatea asumată de partidele politice.

Preşedintele trebuie să fie o persoană abilă în relaţiile externe, o personalitate stilată, cu o cultură bogată, cu bun gust şi prestanţă şi asta chiar dacă toate acestea se pot învăţa şi asigura cu ajutorul unei echipe eficiente de consilieri. Votul popular aduce adeseori în prim plan persoane populiste, demagogi şi vedete apărute peste noapte sau prostănaci alde George W. Bush. Alegerea preşedintelui de către Parlament ar mări şansele evitării ascensiunii unor extremişti sau persoane nepotrivite în această poziţie de reprezentant al unei întrege naţiunii (altfel se ajunge la alegeri prezidenţiale cu candidaţi ca Ion Iliescu şi Corneliu Vadim Tudor cum a fost cazul în România anului 2000).

Pe de altă parte, alegeri parlamentare cu partidele politice prezentând şi candidaţi pentru funcţia de premier ar putea creşte discernământul electorilor, confruntarea fiind axată mai mult pe soluţii administrative şi mai puţin pe impresie artistică. Astfel este favorizată ascesiunea profesioniştilor în cea mai importantă funcţie în stat din cadrul unei republici parlamentare, o condiţie esenţială pentru instaurarea meritocraţiei pe plaiurile mioritice.

32 milioane 723 mii 964 de lei

Atât va cheltui statul pentru a întreba populaţia dacă vrea sau nu ca preşedintele statului să fie ales prin vot direct (1 EUR=15.7 MDL). Totodată, acest deviz de cheltuieli nu include şi cheltuielile necesare pentru desfăşurarea scrutinului electoral în consulatele şi misiunile diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare. Reprezentanţii CEC spun să în prezent încă nu se cunoaşte care va fi suma necesară pentru defăşurarea referendumului în afara ţării. După ce vor fi estimate, aceste cheltuieli vor fi acoperite din fondul de rezervă al guvernului.

Referendumul din 5 septembrie – de ce DA

Cu Voronin out şansele comuniştilor scad simţitor

Potrivit alineatului 4 al Articolului 80 din Constituţia Republicii Moldova “nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive“. Câteva voci incompetente s-au scremut să afirme că fostul preşedinte al Republicii Moldova, liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, ar putea pretinde la un nou mandat ţinând cont de faptul că în prezent funcţia de preşedinte este deţinută de preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu. Respectiv, ar fi respectată “lipsa de consecutivitate” din Constituţie. Nu e cazul, atât timp cât în dreptul preşedintelui Ghimpu stă un adejectiv miraculos, cu puteri anticomuniste – interimar.

A confirmat-o şi Curtea Constituţională care a decis, la început de august, că o persoană care a îndeplinit funcţia de preşedinte timp de două mandate consecutive nu poate candida în cazul în care după exercitarea celui de-al doilea mandat a intervenit interimatul funcţiei, acesta fiind asigurat de preşedintele parlamentului sau de premier. Or, vorba aia, din păcate şi din fericire în acelaşti timp, Vladimir Voronin nu e o Dacia SuperNova ca să fie radiat din registrul preşedinţilor RM.

Nu-i bai, are mai mult timp pentru Twitter.

Scorul PCRM la parlamentare afectat de lipsa unui candidat puternic la prezidenţiale

În cazul în care (şi cel mai probabil aşa şi se va întâmpla) voxpopuli-ul se va pronunţa pe 5 septembrie pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova prin vot direct, preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, va dizolva actualul Parlament, iar la mijlocul lunii noiembrie vor avea loc alegeri parlamentare anticipate concomitent cu cele prezidenţiale. În lipsa unui prezidenţiabil puternic pe post de locomotivă Partidul Comuniştilor din Republica Moldova va suferi la capitolul voturi şi în cazul alegerilor parlamentare.

Un vot “Pentru” la referendum=Vot împotriva comuniştilor

Stindardul celor care cheamă la boicotarea sau la votul “Contra” la referendumul din 5 septembrie este purtat, evident, de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova. Un vot “Pentru” la referendum este un vot împotriva comuniştilor, iar succesul referendumului cu câteva săptămâni bune înaintea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale ar fi un semn de bun augur pentru candidaţii din afara taberei comuniştilor.

Şi dacă asta nu era suficient, vă mai amintesc că în lista celor “contra/boicot” regăsim şi alte formaţiuni stresate de parcursul european al Republicii Moldova cu conducători abili pupătoridecururiruseşti precum Mişcarea social-politică “Ravnopravie” (Muie, domn’ Klimenko!) şi Partidul Socialiştilor din Moldova “Patria-Rodina” (Asemenea, domn’ Smirnov!).

Începutul unei reforme politice de anvergură

O să reiau cele spuse mai sus în cazul votului “Pentru”.

Votul “Contra” la referendumul din 5 septembrie nu rezolvă nicidecum haosul care a fost creat din cauza unei Constituţii în care în dreptul preşedintelui s-a schimbat doar modul de alegere şi reducerea cu un an a mandatului (de la 5 la 4), neintervenindu-se şi la prerogativele acestuia care au rămas, în mare parte, neschimbate.

Referendumul eşuat din 1999 al preşedintelui Petru Lucinschi care îşi dorea mai multe prerogative, recte instituirea unei republici prezidenţiale este considerat a fi piatra de temelie a reformei constituţionale din 2000: Republica Moldova – republică parlamentară. Din păcate însă, nu au fost făcuţi toţi paşii necesari pentru stabilirea unei republici parlamentare echilibrate. Sistemul actual din Republica Moldova se situează între republica parlamentară şi cea semiprezidenţială. Astfel, preşedintele poate exercita destule presiuni asupra Parlamentului dacă nu este acceptată candidatura propusă de el pentru funcţia de prim-ministru.

Republica Moldova este o struţocămilă care, uneori, ajunge chiar să se comporte ca o republică prezidenţială de-a dreptul în cazul unei majorităţi confortabile în Parlament şi a unui premier obedient la cârma Guvernului. Este exact ceea ce s-a întâmplat pe timpul “domniei” lui Vladimir Voronin care, capac la toate, mai era şi preşedinte de partid. Am avut, în acest caz, o mostră edificatoare de putere concentrată în mâna unei singure persoane, Preşedinte într-o republică parlamentară, care tăia şi spânzura în direct la Moldova 1 în spatele unor sprâncene de general sovietic de miliţie anchilozat de greutatea necesităţii de mai şi gândi în timp ce vorbeşte.

În toată această tristă desfăşurare de circumstanţe nefavorabile, un vot “Pentru” ar însemna semnalul că Republica Moldova are neapărat nevoie de o reformă constituţională care să fie dusă până la capăt şi care să opteze pentru un regim politic anume şi să scoată ţară din această mocirlă de confuzii şi lipsă de cooperare între reprezentanţii instituţiilor prezidenţiale, executive şi legislative. În cei 20 de ani de existenţă ca stat independent şi al naibii de suveran, certurile între palate au fost la ordinea zilei, doar în cazul unei verticale de putere de tip PCRM-ist lucrurile mergând spre prosperitate şi bună înţelegere. Prosperitate şi bună înţelegere în sânul clanului Voronin şi al lacheilor acestuia, evident.

Republica Moldova – o struţocămilă parlamentarprezidenţială

Aşa cum spuneam mai sus, sistemul actual din Republica Moldova se situează între republica parlamentară şi cea semiprezidenţială. Drept confirmare, vă invit să comparăm atribuţiile şi prerogativele unui şef de stat cu regim parlamentar şi al altuia cu regim semiprezidenţial. Nu am mers prea departe. Am comparat Republica Moldova cu România. Concluziiile vă aparţin! Dacă găsiţi vreo diferenţă majoră să mă anunţaţi şi pe mine, vă rog!

Articolul 77 Preşedintele Republicii Moldova, şeful statului

(1) Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului.
(2) Preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.

Articolul 80 Rolul preşedintelui

(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

*****

Articolul 85 Dizolvarea Parlamentului
(1) În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

Articolul 89 Dizolvarea Parlamentului

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

*****

Articolul 86 Atribuţii în domeniul politicii externe

(1) Preşedintele Republicii Moldova poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova şi le prezintă, în modul şi în termenul stabilit prin lege, spre ratificare Parlamentului.
(2) Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai Republicii Moldova şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Preşedintele Republicii Moldova primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state în Republica Moldova.

Articolul 91 Atribuţii în domeniul politicii externe

(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
(2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. (3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

*****

Articolul 87 Atribuţii în domeniul apărării

(1) Preşedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forţelor armate.
(2) Preşedintele Republicii Moldova poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară stare de război şi le aduce, neîntîrziat, la cunoştinţa Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4) Preşedintele Republicii Moldova poate lua şi alte măsuri pentru asigurarea securităţii naţionale şi a ordinii publice, în limitele şi în condiţiile legii.

Articolul 92 Atribuţii în domeniul apărării

(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.

*****

Articolul 88 Alte atribuţii

Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;
c) soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic;
d) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
e) acordă graţiere individuală;
f) poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor de interes naţional;
g) acordă ranguri diplomatice;
h) conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii şi altor categorii de funcţionari, în condiţiile legii;
i) suspendează actele Guvernului, ce contravin legislaţiei pînă la adoptarea hotărîrii definitive a Curţii Constituţionale;
j) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege.

Articolul 94 Alte atribuţii
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală.

*****

Articolul 93 Promulgarea legilor

(1) Preşedintele Republicii Moldova promulgă legile.
(2) Preşedintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămîni, spre reexaminare, Parlamentului. În cazul în care Parlamentul îşi menţine hotărîrea adoptată anterior, Preşedintele promulgă legea.

Articolul 77 Promulgarea legii
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

*****

Articolul 98 Învestitura Guvernului

(1) După consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru.

(4) În baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul.

(5) Guvernul îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii jurămîntului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova.

(6) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.

Articolul 85 Numirea Guvernului

(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.

*****

Articolul 94 Actele Preşedintelui

(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Republicii Moldova emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Decretele se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Decretele emise de Preşedinte în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 86 alineatul (2), articolul 87 alineatele (2), (3) şi (4) se contrasemnează de către Primul-ministru.

Articolul 100 Actele Preşedintelui

(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.
(2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi (3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.

Câştigătorii şi perdanţii Referendumului din 5 septembrie

Principalii câştigători sunt PLDM-iştii. Ei au fost cei care au tot bătut toba prin târgul campaniilor electorale cu revenirea la alegerea şefului statului prin vot direct, lucru pe care îl şi amintesc în spoturile electorale de dinaintea referendumului, aşa cum putem observa mai jos. În plus, preşedintele PLDM, premierul în funcţie, Vlad Filat, are reale şanse în cursa pentru preşedinţie acum după câteva luni de foială în calitate de premier. Cel puţin pentru intrarea în turul 2.

Tot în tabăra câştigătorilor îi putem situa pe toţi cei car vor să asiste la o nouă înfrângere a comuniştilor lui Voronin care îndeamnă la boictoarea referendumului şi care vor fi serios afectaţi de înfrângerea iminentă de pe 5 septembrie în perspectiva alegerilor parlamentare şi prezidenţiale ce urmează referendumului. Mai ales în condiţiile absenţei unui prezidenţiabil pe post de locomotivă.

În tabăra perdanţilor îl regăsim pe Marian Lupu. Acesta nu mai beneficiază de sprijinul membrilor AIE (Pl, PLDM, AMN şi PD) ca la alegerile prezidenţiale eşuate, aşa cum putem observa urmărind cronologia de la începutul articolului. Aflat acum câteva luni la doar câteva voturi de preşedinţie, Lupu se vede nevoit să lupte în toamna lui 2010 pentru un loc în turul doi, acolo unde ar putea ajunge în condiţiile unui candidat al PCRM oarecum anonim. Odată ajuns în turul 2, în mod normal, Lupu nu ar trebui să beneficieze de sprijinul comuniştilor cu care a refuzat să încheie afacerea prezidenţiabilităţii în vara lui 2009 atunci când o înţelegere între partidul său, PD cu 13 parlamentari, şi PCRM cu 48 ar fi rezultat în suma magică de 61. Adică, exact numărul necesar de voturi pentru alegerea preşedintelui ţării. Aşa ceva nu se iartă. Or, fără o susţinere fermă din partea comuniştilor, Marian Lupu nu face faţă nicicui în turul 2.

Tot în tabăra perdanţilor îi putem plasa pe toţi cei care s-au bucurat de:

• crearea Comisiei pentru condamnarea comunismului la Chişinău;
• desecretizarea arhivelor comunismului;
• neparticiparea preşedintelui Republicii Moldova la Parada de 9 mai de la Moscova;
• scuzele aduse de preşedintele Republicii Moldova “pentru insulta adusă României” de vechea conducere a tării, i.e. comuniştii lui Vladimir Voronin;
• un preşedinte al Republicii Moldova care nu ezită să recunoască condiţitia-i de unionist ;
• declararea zilei de 28 iunie drept zi a ocupaţiei sovietice;
• implicarea unui partid politic din Republica Moldova într-o campanie electorală din România;
• un discurs al preşedintelui Republicii Moldova în Parlamentul de la Bucureşti;
• semnarea Decretului privind conferirea “Ordinului Republicii”, cea mai mare distincţie de stat din Republica Moldova membrilor Grupului Ilaşcu;
• interviu în comun, în direct, al preşedinţilor Republicii Moldova şi al României;
• supărarea lui Hitler.

Din păcate, interimatul unui preşedinte demn şi idealist în acelaşti timp, Mihai Ghimpu, se termină şi el odată cu noile alegeri parlamentare/prezidenţiale. Aşa că, fără ezitare, îl poftim şi pe el în tabăra perdanţilor. Mai ales că nici funcţia de Preşedinte al Parlamentului nu se mai vede atât de bine la orizontul alegerilor din noiembrie. Dar totul depinde de aranjamentele prezidenţiale pentru turul 2 evident.

Nu în ultimul rând, printre perdanţi îi regăsim pe cei care nu sunt fascinaţi de modul rusesc de administrare a unei ţări. Numărul acestora nu este suficient de mare în condiţiile în care mass media din Republica Moldova abundă de resure rusofon-putiniste, iar informarea din resurse alternative e un lux mult prea mare pentru moldoveanul de rând. Aşa cum spuneam la început, riscul unei autocraţii se poate institui odată cu trecerea de la sistemul oarecum parlamentar la unul cu adevărat semiprezidenţial. În plus, să nu uităm, dacă de Voronin am scăpat acum nu e sigur că mai scăpăm la următoarele alegeri prezidenţiale. Deşi, poate dă Domnul şi scăpăm de el definitiv până atunci, are şi el o vârstă.

Constantin Codreanu nu merge la vot pe 5 septembrie

Ştii că unii dintre cei care mă cunosc se vor grăbi să mă înjure prieteneşte. Totuşi, eu, Constantin Codreanu, de bunăvoie şi nesilit de nimeni, declar pe propria-mi răspundere că nu voi merge la vot pe 5 septembrie.

Sunt ferm covins că, luând în considerare cultura politică precară a bravilor politicieni mioritici, şi a celor care îi votează e nevoie de o republică parlamentară în adevăratul sens al cuvântului pentru a preveni alunecarea spre dictatură în Repubilca Moldova. Vorba lu’ nea’ Mişu, “dă-i în pula mea că dacă îs mai mulţi care decid se mai pupă în cur, se mai ameninţă, mai fac şmenuri, mai dau caltaboşuri, ce să facă, negociază şi ei, tre’ să facă şi compromisuri, nu e ca pe vremea lu’ Ceaşcă”. Într-o republică parlamentară dezbaterile din legislativ sunt mult mai serioase, implicarea societăţii civile şi a grupurilor de lobby creşte, astfel că nivelul de democraţie participativă a ţării este mai ridicat.

Aşa cum spuneam şi cu alte ocazii, nu o să neg niciodată importanţa unui vot, sau mai degrabă nu pot să neg importanţa unui vot fiind de câteva ori martorul unor alegeri locale în care 3 sau 5 voturi decideau dacă un partid politic mai primeşte sau nu un loc de consilier, de exemplu. Aşadar, sloganul “Fiecare vot contează!” are acoperire în proporţie de 95 la sută (îi mai ţineţi minte pe Bush şi pe Al Gore şi alegerile din 2000, nu? Da’ pe Băse şi pe preşedintele exit-pollurilor Geoană în 2009?).

Atunci când făceam parte dintr-un partid politic sprijineam astfel binele absolut, adică fomaţiunea politică din care făceam parte, desigur ! Apoi, după ce am realizat că disciplina din cadrul unei entităţi politice, în care mai există şi o ierarhie, nu mi se potriveşte (ca orice fel de disciplină, de altfel), votam pe principiul “cel mai mic rău”. Dincolo de spiritul unei responsabilităţi civice la care se recurge în timpul campaniilor electorale şi doar într-o singură direcţie, motivaţie mai mult ridicolă decât banală, am ales să votez de fiecare dată când au fost alegeri. Dar în cazul referendumului din 5 septembrie votul meu mi se pare lipsit de importanţă din 3 motive.

1. Oricum sunt deja asigurate toate condiţiile ca Referendumul să fie validat şi nu oricum, ci cu majoritatea “Pentru”.

2. Pentru că Referendumul este un pas înainte şi doi înapoi. Modalitatea prin care este ales preşedintele este irelevantă în cazul Republicii Moldova. Există modele în care preşedintele este ales direct, dar nu are competenţe pe măsura legitimităţii, adică este un preşedinte mai mult reprezentativ în comparaţie cu şeful executivului. Nu asta e important, important e să se facă ordine în lista de prerogative şi atribuţii pentru a scăpa de fantoma republicii de tip struţocămilă, iar Referendumul din 5 septembrie nu oferă soluţii în acest sens.

3. “Cel mai mic rău” nu poate fi ales. Cum n-ai da e rău. Scopul final al referendumului constă în noi alegeri parlamentare şi alegeri prezidenţiale. Ce poate fi mai rău decât să fii nevoit să alegi pentru preşedinţie între Vlad Filat şi Marian Lupu în condiţiile în care Mihai Ghimpu nu are nicio şansă să intre în turul 2? Sau îl convinge careva să candideze pe Dorin Chirtoacă?

Lucrurile puteau fi făcute altfel dacă exista suficientă bunăvoinţă şi lipseau calculele electorale perfide. Se scoteau la vot o serie de amendamente ale Constituţiei, inclusiv cel cu privire la scenariul alegerii preşedintelui de către Parlament. Un exemplu numa’ bun pentru problema alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova e cel din Ungaria, republică parlamentară. În Constituţia ungurilor găsim articolul 29/B care zice următoarele:

(1) The election of the President of the Republic is preceded by nominations. Written recommendation by at least fifty Members of Parliament is required for valid candidacy. The list of the candidates who have been validly nominated must be submitted to the Speaker of Parliament before the votes are called. Any one Member of Parliament may recommend only one cadidate. The recommendations of those who have made more than one nomination are declared null and void.

(2) Parliament elects the President of the Republic by secret ballot. The voting process may have to be repeated several times as needed. If candidate is elected President of the Republic if he has won two thirds of the votes of the Members of Parliament.

(3) If no candidate commands this two-thirds majority on the first balloting, a new vote has to be called on the basis of new recommendation according to para (1). For election of the second polling, a two-third majority of the votes is required again.

(4) If the required majority has no been produced by the second polling either, a third voting has to be held. On the third polling, the ballots have to be cast for one of the two candidate who received the highest number of votes on the second polling. The President of the Republic is elected on the basis of the third polling if regardless of the number of voter casting ballots – he has won the majority of the votes cast.

Mai bun de-atât nici că există.

Materiale de campanie pentru referendumul din 5 septembrie

E de notat absenţa materialelor PL (o fi din cauza lipsei de şanse la prezidenţiale?) şi prezenţa liderilor PLDM şi PD în spoturile/pe panourile/leafleturile în care îndeamnă populaţia la vot pe 5 septembrie. E o repetiţie generală pentru viitoarele alegeri prezidenţiale.

Îmi cer scuze pentru rusa porcului Voronin (nu am găsit nimic în română) şi vă îndemn să râdeţi de accentul lui Filat şi al moldovenilor 100% din spoturile electorale ale PLDM.

Cu adevărat genială abordarea dnei Pavlicenco de la PNL – să inviţi oamenii la referendum spunându-le că e nevoie de un preşedinte puternic şi de Unirea cu România şi să o faci în …rusă e hypergenial, ce să mai!!!

De Iurie Roşca şi ai lui no comment. Sunt prea tragicomici.

Untilă încă mai dă din coadă. E bine, se putea şi mai rău.

Ce e şi mai amuzant e faptul că parte din aceste clipuri postate pe YouTube apar ca “spoturi publicitare”, nu “spoturi electorale”. Na, domnii de la alegeri.md/e-democracy.md, pe canalul de YouTube al cărora apar clipurile video respective, le au mai greu cu terminologia electorală.

Referendumul din 5 septembrie lista secţiilor de vot în străinătate

Pentru referendumul din 5 septembrie Comisia Electorală Centrală a anunţat deschiderea a 79 secţii de votare în străinătate, 34 pe lângă misiunile diplomatice, plus alte 45 de secţii suplimentare în ţările unde se află cei mai mulţi moldoveni.

Astfel, vor fi deschise 20 de secţii în Italia (câte două la Roma, Padova, Bologna, Mestre, Milano şi câte una la Ancona, Perugia, Napoli, Parma, Torino, Florenţa,Trento, Verona, Trieste, Genova), câte 6 în Federaţia Rusă (Moscova, Surgut, Soci, Sankt-Petersburg) şi America de Nord (Washington, New-York, Sacramento, Hickory şi două în Canada – Toronto şi Montreal), 5 în România (Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj şi Galaţi), câte 4 în Grecia (Atena, Patra, Iraklion, Salonik), Portugalia (Lisabona, Portimao, Faro,Setubal), Germania (Berlin, Franckfut pe Mein, Munchen, Hamburg), Marea Britanie (Londra, Northampton, Dublin – 2 secţii (în Irlanda), 3 în Franţa (Paris, Strasbourg, Toulouse), Spania (Madrid, Barcelona şi Valencia), două în Ucraina (Kiev, Odesa), 2 în Turcia (Ankara, Istambul), 1 în Cipru şi 1 în Belgia.

Mai jos găsiţi liste cu secţiile de vot din România, Italia, Marea Britanie (Irlanda), Germania şi Franţa. Promit să completez lista dacă găsesc informaţii şi cu restul secţiilor de vot din străinătate.

Toate secţiile de votare vor avea acelaşi program – de la 7:00 la 21:00.

Lista secţiilor de vot pentru Referendumul Republican Constituţional din 5 septembrie – România:

• București, secția de votare nr. 335, Aleea Alexandru, 40, sector 1;
• Bucureşti, secția de votare nr. 336 din cadrul Secției Consulare, Bulevardul Eroilor, nr. 8;
• Iași, secția de votare numărul 337, Gavril Musicescu nr.6;
• Galați, secția de votare nr. 365, strada Domnească, 47;
• Timișoara, secția de votare nr. 363, strada Cluj, nr. 12;
• Cluj-Napoca, secția de votare nr. 364, Piața Lucian Blaga 1-3.

Lista secţiilor de vot pentru Referendumul Republican Constituţional din 5 septembrie – Italia:

• Roma (sediul Ambasadei), Biroul electoral al secţiei de votare nr. 314, str. Montebello, nr.8;
• Roma, Biroul electoral al secţiei de votare nr. 315, str.  Giacinto Pullino nr. 86;
• Ancona (Liceul Ştiinţific), Biroul electoral al secţiei de votare nr. 316, str. Vecchini nr 2;
• Perugia, Biroul electoral al secţiei de votare nr 317, str. S. Lucia nr. 2;
• Napoli, Biroul electoral al secţiei de votare nr 318, str. Duomo nr. 214;
• Bologna (sediul Consulatului General), Biroul electoral al secţiei de votare nr 319, str. Antonio Canova nr. 30;
• Bologna, Biroul electoral al secţiei de votare nr 320, str. Antonio Canova nr. 32;
• Trieste, Biroul electoral al secţiei de votare nr 327, str. Cesare Battisti nr. 2;
• Padova, Biroul electoral al secţiei de votare nr 321, Sala Polivalente, str. Diego Valeri 17/19;
• Padova (Palazzo della Loggia Amulea), Biroul electoral al secţiei de votare nr. 322, str. Prato della Valle 97;
• Mestre, Biroul electoral al secţiei de votare nr 323, Casa Comunale, str. Palazzo nr. 1;
• Mestre (Casa Comunale), Biroul electoral al secţiei de votare nr 324, str. Palazzo 1;
• Torino, Biroul electoral al secţiei de votare nr 325, str. Morandi nr. 10;
• Florenţa, Biroul electoral al secţiei de votare nr 326, Comune di Firenze, Piazza della Libertà n. 12, Cubo nr. 1;
• Parma, Biroul electoral al secţiei de votare nr 354, Quartiere Molinetto, str. Argonne 4;
• Milano, Biroul electoral al secţiei de votare nr 355, str. Ferdinando Gregorovius nr. 15;
• Milano, Biroul electoral al secţiei de votare nr 356, str. Ferdinando Gregorovius 15-A;
• Trento, Biroul electoral al secţiei de votare nr 357, Sala nr.3 CINFORMI, str. Zambra nr. 11, et.4;
• Verona, Biroul electoral al secţiei de votare nr 358, Comune di Verona, Piazza Arsenale 1;
• Genova (Università degli Studi Genova), Biroul electoral al secţiei de votare nr 359, str. Balbi nr. 5.

Lista secţiilor de vot pentru Referendumul Republican Constituţional din 5 septembrie – Marea Britanie:

• Ambasada Republicii Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, 5 Dolphin Square, Edinsor Road, Chiswick, Londra W42ST;
• Or. Northampton, Centrul Cultural de pe lângă Biserica ortodoxă “St. Michael”, Perry Street, NN14HL;
• Incinta hotelului Bollsbridge Inn, 2 Ballsbridge Inn, 146 Pembroke Road, Dublin 4, Co Dublin.

Lista secţiilor de vot pentru Referendumul Republican Constituţional din 5 septembrie – Franţa:

• Paris – sediul Ambasadei (22 rue Berlioz, 75016);
• Toulouse – Hotel Castellane (17, rue Castellane)
• Strasbourg – sediul Reprezentanței permanente a RM (16, Allee Spach, 67000).

Lista secţiilor de vot pentru Referendumul Republican Constituţional din 5 septembrie – Republica Federală Germania:

• Ambasada Republicii Moldova în RFG (Gotlandstrasse 16, 10439 Berlin);
• Consulatul General al Republicii Moldova la Frankfurt pe Main (Adelheidstraße 8, 60433 Frankfurt pe Main);
• Consulatul Onorific al Republicii Moldova la Hamburg (Haldesdorferstraße 46, 22179 Hamburg);
• Consulatul Onorific al Republicii Moldova la München (Spaldingstraße 4, 81739 München).

1 secţie de vot pentru Referendumul Republican Constituţional din 5 septembrie – Belgia: Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei, Avenue Franklin Roosevelt 57, 1050 Bruxelles.

Listele electorale pentru referendumul din 5 septembrie 2010 pot fi verificate online

Valabil doar pentru cei din Chişinău.

Primăria municipiului Chişinău a anunţat, la 13 august, lansarea serviciului online de verificare a listelor electorale întocmite pentru referendumul din 05 septembrie 2010.

Cetăţenii cu drept de vot care au înregistrare (viză de domiciliu sau reşedinţă) în Chişinău pot verifica dacă au fost incluşi în lista alegătorilor, accesând rubrica Verifică lista electorală!. Pentru verificare, se va selecta în fereastra de dialog sectorul de reşedinţă şi numărul buletinului de identitate.

Dacă recent aţi schimbat viza de domiciliu, buletinul de identitate sau alte date personale, puteţi solicita modificarea acestora în listele electorale, completând Formularul online. Programul, de asemenea, prevede posibilitatea de informare despre etapa de examinare a cererii adresate on-line. Pentru aceasta a fost creată opțiunea “Verifică stadiul de rezolvare a cererii”.

Alegătorii care nu cunosc adresa secţiei unde vor vota în ziua referendumului din 05 septembrie 2010, pot consulta rubrica “Află unde să votezi!”. Selectând sectorul şi adresa domiciliului, cetăţenii vor determina uşor numărul secţiei de votare, localul, adresa şi numărul de telefon al Biroului electoral.

Datele vor putea fi consultate online până la 31 august 2010, cu posibilitatea de a opera modificări şi completări în listele electorale.

De la 16 august 2010, alegătorii pot verifica listele la sediile birourilor electorale şi preturilor de sector.

Locuitorii din cele 5 sectoare ale municipiului Chişinău, care nu au acces la reţeaua Internet, pot verifica dacă au fost incluşi în lista alegătorilor, apelând la numerele de telefon: 20-17-08, 20-17-09 (orele 9.00 – 17.00).

Ce urmează după referendumul din 5 septembrie?

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, va dizolva actualul Parlament, iar la mijlocul lunii noiembrie vor avea loc alegeri parlamentare anticipate concomitent cu cele prezidenţiale.

Ca să se asigure că referendumul pentru schimbarea procedurii de alegere a şefului statului va fi valid, deputaţii din alianţa de guvernare au modificat Codul electoral prin reducerea ratei de participare. Astfel, referendumul republican constituţional va fi recunoscut valabil în cazul în care participarea va fi de cel puţin 1/3 dintre alegătorii înscrişi pe liste. Constituţia va fi modificată, i.e. şeful statului va putea fi ales prin vot direct, dacă 1/2 dintre cei care vor ieşi la vot vor dori acest lucru.

Cu un nou preşedinte la Chişinău, oricare va fi acesta, Republica Moldova va reveni la zilele în care se închina cu drag înspre steaua călăuzitoare de la Kremlin. Doar închina în cazul lui Filat, închina şi extrage substanţe vâscoase dintre genunchii ţarului în cazul lui Lupu şi all inclusive în cazul victoriei unui candidat al PCRM. La alegerile prezidenţiale din noiembrie nu ne vom mai putea permite luxul de a nu ieşi la vot, “răul mai mic” revine în actualitate.

UPDATE 21 august 2010: Lista secţiilor de vot pentru Referendumul Republican Constituţional din 5 septembrie – Canada:

• Montreal, QC – 6767 Cote-des-Neiges, H3S 2T6, biroul 697, Montreal, QC;
• Toronto, ON – Royal Canadina League, 948 Sheppard Avenue West, Toronto, ON, Canada M3H 2T6

*Unii “e” habarnişti, habarnişti rău: “Moldovenii şi-ar putea alege, în premieră, în mod direct, şeful statului” (europafm.ro).

**Articolul 78 – Alegerea Preşedintelui

(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret.
(2) Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.
(3) Este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur.
(4) Dacă şi în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate.
(5) Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament.
(6) Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.

[Art.78 în redacţia Legii nr.1115-XIV din 05.07.2000]