Apeluri pentru condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov şi reabilitarea patriotului Ion Antonescu

La 23 august se împlinesc 71 de ani de la semnarea Pactului Stalin-Hitler, cunoscut ca pactul Molotov – Ribbentrop, semnat la Moscova în 23 august 1939 în prezenta lui Stalin. Dl Sorin Iliesiu, membru de onoare al Asociatiei 21 Decembrie 1989, a trimis în numele semnatarilor un apel catre presedintii statelor-victima ale pactului Stalin-Hitler.

http://3.bp.blogspot.com/_eg4RyNmPMYM/SpFyGS5ux4I/AAAAAAAABSs/D2oY7O6p7bQ/s400/ribentrop.jpg

A p e l

pentru condamnarea pactului Stalin-Hitler si a consecintelor lui ca ilegitime si criminale,

catre presedintii statelor care au fost victime ale acestui pact

E.S. Presedintele Poloniei – Bronislaw Komorowski

E.S. Presedintele României – Traian Basescu

E.S. Presedintele Finlandei – Tarja Halonen

E.S. Presedintele Lituaniei – Dalia Grybauskaite

E.S. Presedintele Letoniei – Valdis Zatlers

E.S. Presedintele Estoniei – Toomas Hendrik Ilves

E.S. Presedintele Republicii Moldova – Mihai Ghimpu

Spre informarea E.S. Presedintele Parlamentului European – Jerzy Buzek

- apel semnat de 31 de organizatii civice si sindicale din România

Excelentele voastre,

La 71 de ani de la semnarea Pactului Stalin-Hitler, cunoscut ca pactul Molotov-Ribbentrop, semnat la Moscova la 23 August 1939:

1). Va solicitam sa înfiintati Comisia internationala a Poloniei, României, Finlandei, Lituaniei, Letoniei, Estoniei si Republicii Moldova pentru analiza consecintelor Pactului Hitler-Stalin asupra acestor state si asupra popoarelor lor. Aceasta comisie va elabora un raport final în cursul acestui an.

2). Va solicitam sa condamnati Pactul Stalin-Hitler si consecintele lui ca ilegitime si criminale. Conform modelului românesc de condamnare a comunismului, condamnarea Pactului Stalin-Hitler trebuie facuta în deplina cunostinta de cauza, în baza viitorului raport final al respectivei comisii internationale, în fata Camerelor Parlamentelor din statele care au fost victime ale pactului dintre Stalin si Hitler.

3). Va solicitam sa actionati pentru condamnarea de catre Uniunea Europeana, Consiliul Europei si de catre alte foruri internationale competente, a Pactului Stalin-Hitler si a consecintelor lui ca ilegitime si criminale.

4). Va solicitam sa actionati pentru despagubirea morala si materiala a popoarelor si a tarilor care au fost victime ale pactului dintre Stalin si Hitler, fata de abuzurile, faradelegile si crimele comise împotriva acestor tari si a cetatenilor lor, nivelul si modalitatile de despagubire urmând a fi stabilite de o comisie recunoscuta de forurile competente internationale. Consecintele pactului de ‘neagresiune’ dintre cei mai mari criminali ai istoriei, Stalin si Hitler, au fost ilegitime si criminale fata poporul polonez, român, finlandez, lituanian, letonian si estonian. Acest pact ilegitim si criminal a fost semnat la Moscova, în 23 august 1939, de catre ministrii de externe Molotov si Ribbentrop, în prezenta lui Stalin.

Pactul a avut un protocol secret conform caruia au fost împartite teritorii ale unor state vecine. Aplicarea prevederilor pactului a însemnat începutul dezastre lor nationale pentru Polonia, România, Finlanda, Lituania, Letonia, Estonia.

Istoricul britanic Paul Johnson a prezentat foarte sugestiv semnarea pactului Stalin-Hitler: ‘Macelarii Europei, ametiti de bautura, îsi jucau rolurile îmbratisându-se cu tandrete si clatinându-se pe picioare. Aratau efectiv ca un grup de gangsteri rivali care avusesera si înainte ceva de împartit, dar acum o luau de la capat ca profesionisti ai acelorasi afaceri’.

Mentionam ca Parlamentul European a adoptat în aprilie 2009, cu o larga majoritate, rezolutia prin care ziua de 23 August a fost declarata Ziua europeana a victimelor stalinismului si nazismului.

Solicitarile din acest apel sunt conforme cererilor Proclamatiei pentru decomunizarea României, lansata la 23 august 2008, la 69 de ani de la semnarea Pactului Hitler-Stalin.

Sorin Iliesiu – initiator, autorul apelurilor pentru condamnarea nationala si internationala a comunismului, vicepresedintele Aliantei Civice – România

Vladimir Tismaneanu – Profesor de stiinte politice – University of Maryland, SUA, Presedintele Consiliului Stiintific – Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc

*****

http://1.bp.blogspot.com/_HCPMtDmW214/TB9dLNjz4zI/AAAAAAAABP0/vrvmuBK-hPo/s400/Doliu+pentru+Basarabia.JPG

Şi Partidul Naţional Tărănesc Creştin Democrat îndeamnă la condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, cerând, în plus, reabilitarea parţială a lui Ion Antonescu:

Timp de peste patru decenii, până la prăbuşirea regimului comunist, 23 august a fost ziua naţională a României. Astăzi, prea mulţi români, această dată aproape că şi-a pierdut însemnătatea.

În acea zi, a cărei semnificaţie a fost confiscată de comunişti, mareşalul Ion Antonescu, conducătorul României în intervalul 6 septembrie 1940 – 23 august 1944 a fost destituit iar România a întors armele împotriva Germaniei naziste, ţară căreia îi oferise un sprijin substanţial în ‘Cruciada împotriva comunismului’.

Prin sacrificarea lui Antonescu, România a încercat rezolvarea unei situaţii disperate determinate de iminenta înfrângere a aliaţilor germani şi a scurtat durata războiului cu aproximativ 6 luni, fiind salvate şi numeroase vieţi omeneşti.

Autorităţile române au datoria de a cere forurilor europene condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov şi a efectelor sale încă vizibile.

De asemenea, se impune o reabilitare parţială a patriotului Ion Antonescu, care, într-un context diplomatic deosebit de dificil, conştient de pericolul bolşevizării ţării, a partizanat cu criminalul regim nazist având ca justificare refacerea României Mari, prin redobândirea Transilvaniei de Nord-Est şi recucerirea Basarabiei.

Faţă de memoria lui Antonescu, România are datoria de a întinde o mână, preluând gestul simbolic al marelui spirit democratic Iuliu Maniu în cadrul procesului fostului mareşal.

*****

Europarlamentarul PD-L, Cristian Preda crede că a venit timpul ca autorităţile române să condamne pactul Ribbentrop-Molotov:

Mâine se împlinesc 71 de ani de la încheierea Pactului Ribbentrop-Molotov.

Pactul a fost înțelegerea dintre două totalitarisme. La punctul 3, el prevedea următoarele: “în privința sud-estului Europei, partea sovietică subliniază interesul pe care îl manifestă pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres față de aceste teritorii”. Inspirat de Pact, ultimatumul sovietic din iunie 1940 ne-a răpit 4 milioane de cetățeni, pentru a “se rezolva pe cale pașnică conflictul prelungit dintre Uniunea sovietică și România”, cum spunea Molotov. Conflictul era legat de refuzul URSS de a recunoaște unirea Basarabiei cu România.

În perioada sa totalitară, România nu a condamnat Pactul. Nici măcar în anii auto-proclamatei independențe a Bucureștiului față de Moscova. Într-un fel, era logic ca lucrurile să stea așa. Un stat totalitar nu putea să condamne propria sa filosofie politică.

După Revoluție, mai precis în 1991, Parlamentul a adoptat o declarație care afirma că Pactul a fost “ab initio nul și neavenit”. Gestul era sortit să facă uitat faptul că, doar cu trei luni mai devreme, România încheiase un rușinos și inutil Tratat cu URSS, din fericire neratificat ulterior de cele două Camere. E epoca în care politica externă a României era dominată de Adrian Năstase.

De atunci, un progres semnificativ a avut loc doar la nivelul Președinției, nu și la cel guvernamental. Într-adevăr, Comisia Wiesel, inițiată de Ion Iliescu, și Comisia Tismăneanu, inițiată de președintele actual, au clarificat relația statului român cu trecutul său totalitar.

România europeană are conștiința eliberată de vinovăția statului totalitar, indiferent că este vorba despre participarea la Holocaust sau despre dictatura comunistă. Limpezirea acestui trecut e oare suficientă?
Gesturile nervoase ale Rusiei din ultimul timp vădesc faptul că Moscova are în continuare un interes pentru Basarabia.

Iată de ce o condamnare formală a Pactului Ribbentrop-Molotov – în numele desprinderii de totalitarism și, evident, fără niciun fel de revendicări teritoriale – ar obliga Rusia să facă un pas spre destindere. În caz contrar, s-ar vedea foarte clar că staționarea trupelor sale în Transnistria reprezintă legătura între conflictul din 1992 și Pactul Ribbentrop-Molotov, nu între prezentul și viitorul cetățenilor din Basarabia.

[ IMG: istoriculzilei.blogspot.com, cersipamantromanesc.wordpress.com]

   

1 comentariu până în acest moment. »

  1. Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, intenţionează să semneze mâine un decret de condamnare a Pactului Ribbentrop-Molotov. Se face astfel un nou pas spre reunificarea României.

Tu cum comentezi? Lasă un comentariu după bip!

    IMPORTANT: Să nu vă fie cu bănat, dar apariţia comentariului Dvs. extrem de     pertinent ar putea fi întarziată de sistemul de cache.