UPDATE 20 august: Referendumul de pe 5 septembrie din Republica Moldova – 1 pas înainte, 2 paşi înapoi că aşa se joacă democraţia pe la noi!

Curtea Constiţutionala de la Chişinău a dat aviz pozitiv iniţiativei de modificare prin referendum a articolului 78 din Constiţutia Republicii Moldova referitor la alegerea şefului statului.*

Coalitia de guvernământ, Alianţa pentru Integrare Europeană (PL, PLDM, AMN şi PD), a propus revenirea la alegerea directă a preşedintelui, prin votul direct al cetăţenilor. Parlamentul de la Chişinău poate stabili din acest moment data referendumului, pe care liderii AIE au convenit anterior să îl organizeze pe 5 septembrie 2010.

La referendum populaţia va trebui să răspundă la o singură întrebare: dacă doreşte sau nu să aleagă preşedintele Republicii Moldova prin vot direct. Referendumul va fi recunoscut valabil, în cazul în care participarea va fi de 1/3 dintre alegătorii înscrişi pe liste. Şeful statului va putea fi ales prin vot direct, dacă 1/2 dintre cei prezenţi la referendum vor dori acest lucru.

Functia de preşedinte al Republicii Moldova a fost instituită în 1990 şi, initial, şeful statului era ales prin vot direct. Însă, începând cu 2000, după o reformă constituţională, preşedintele este desemnat de Parlament. De aici şi blocajul în care s-a aflat Republica Moldova începând cu 2009, când au avut loc trei tentative eşuate de alegere a şefului statului de către cei 101 parlamentri de la Chişinău.

Potrivit Constituţiei, preşedintele Republicii Moldova este ales cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi, altfel spus, un minim necesar de 61 de voturi din cei 101. Dacă niciun candidat nu întruneşte numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin mii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur. Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani.

Alianta pentru Integrare Europeană, cea care a înaintat candidatura lui Marian Lupu, liderul Partidului Democrat din Moldova, în repetate rânduri, deţine însă doar 53 de mandate. Pentru validarea candidatului la preşedintie este nevoie de votul a cel puţin 61 de deputaţi sau a 3/5 din numărul de legislatori. Dacă procedura eşuează, este organizat alt tur de scrutin la care participă primii doi clasaţi. Dacă Parlamentul nu reuşeşte alegerea şefului statului, preşedintele în exerciţiu dizolvă legislativul şi sunt organizate alegeri parlamentare anticipate (aşa cum a fost cazul alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009). Alegerile repetate au loc în cel mult 30 de zile. Din cauza blocajului politic, AIE a propus revenirea la alegerea directa a sefului statului.

În prezent, funcţia de preşedinte interimar al Republicii Moldova este deţinută de preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Mihai Ghimpu.

* Articolul 78 – Alegerea Preşedintelui

(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret.
(2) Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.
(3) Este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur.
(4) Dacă şi în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate.
(5) Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament.
(6) Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.

[Art.78 în redacţia Legii nr.1115-XIV din 05.07.2000]