Românii de peste hotare care s-au prezentat pe 22 noiembrie la vot într-un număr record de peste 95.000 (ca să fim exacţi, s-au prezentat la vot 95.068 cetăţeni români – 94.383 voturi valabile, 675 voturi nule), vor merge la urne pentru turul al doilea al prezidenţialelor în cele 294 de secţii de votare organizate în 92 de ţări pe parcursul a 35 de ore, ca urmare a decalajelor de fus orar.

Dintre cei 94.000, aproape 24.500 au votat în Italia, 20.748 în Spania, 8.755 în Republica Moldova, 5.404 în SUA şi 4.041 în Marea Britanie. În diasporă, spre deosebire de rezultatul la nivel naţional, Traian Băsescu şi-a adjudecat în primul tur o victorie clară.

Astfel, candidaul PD-L, Traian Băsescu, a obţinut 56,05% din voturile românilor din străinătate (52.904 voturi), urmat de candidatul PNL, Crin Antonescu, cu 17,42% (16.449 voturi) şi de candidatul PSD+PC, Mircea Geoană, cu 12,41% (11.717 voturi). În Italia, Băsescu a obţinut la primul tur 54,13%, Antonescu şi-a adjudecat 15,53%, iar Geoană 14,33%. În Spania diferenţa dintre candidaţi a fost şi mai mare: Băsescu – 57,69%, Antonescu – 12,86%, iar Geoană – 11,51%. În Republica Moldova Băsescu a obţinut un procentaj-record de 90,95%, urmat la mare distanţă de Crin Antonescu cu 3,71% şi de Mircea Geoană cu 3,41%. În SUA, 58,84% dintre români au votat cu Băsescu, 22,44% cu Crin Antonescu şi 11,39% cu Mircea Geoană.

Voturile din străinătate vor avea o miză ridicată în turul al doilea având în vedere că diferenţa dintre Traian Băsescu şi Mircea Geoană la turul întâi a ajuns la numai 1,29%.

MAE a trimis în străinătate pentru votul din 6 decembrie 600.000 de buletine de vot, iar în urma analizei scrutinului din 22 noiembrie s-au operat anumite modificări în repartizarea buletinelor de vot pe ţări şi pe secţii. Astfel, ministerul a suplimentat numărul buletinelor de vot trimise în Italia, dar a redus numărul de buletine trimise în Spania sau în Statele Unite. Mai exact, faţă de 167.600 de buletine trimise în Italia pentru 22 noiembrie, acum au fost trimise 189.100. În Spania, numărul buletinelor de vot a scăzut de la 155.200 la 142.266, iar în SUA de la 44.076 la 40.000. Pentru Republica Moldova, numărul buletinelor de vot a rămas neschimbat – 52.000.

Ca şi pe 22 noiembrie, prima secţia de vot care se va deschide pentru al doilea tur al prezidenţialelor va fi cea cu numărul 289 din Auckland, Noua Zeelandă, sâmbătă, la ora 20:00, ora României, când acolo va fi deja ora 7.00 şi când, potrivit legii, începe procesul de votare pentru alegerile prezindenţiale. Secţiile de pe coasta de vest a SUA, precum cele din San Francisco, Las Vegas, Los Angeles şi Seattle, se vor închide luni, ora 7.00, ora României. Primul român care a votat pe 22 noiembrie a fost o profesoară de chimie din Auckland, Noua Zeelanda, iar ultimul a fost un cetăţean român din San Francisco.

Până când se vor deschide secţiile de votare din ţară, românii din 31 de state au deja posibilitatea să meargă la urne. Astfel, în cursul nopţii se vor deschide pe rând toate secţiile de votare din ţările care se află în emisfera estică a globului şi astfel au un fus orar avansat faţă de cel al României. La miezul nopţii urmează să se deschidă şi secţiile din Tokyo (Japonia), Seul (Coreea de Sud) şi Phenian (Coreea de Nord). Apoi, urmează ţări ca Filipine, China, Kazahstan, India, Georgia, Rusia sau Qatar.

La primul tur al scrutinului, la 22 noiembrie, în mai multe oraşe din Europa s-au format pe parcursul zilei de vot, mai ales spre seară, cozi destul de lungi în faţa secţiilor de votare. În acest sens, secţiile de vot de la Roma, Torino, Chişinău, Paris şi Cernăuţi au cerut atunci prelungirea programului de vot, dar Biroul Electoral Central nu a aprobat nicio astfel de cerere. Totuşi, la niciuna dintre secţiile de votare atmosfera nu a devenit tensionată şi, în general, cetăţenii români care se aflau în incinta secţiilor de votare au putut să voteze chiar dacă trecuse de ora 21:00, ora locală legală conform căreia procesul electoral trebuia să se încheie.

Lista completă a documentelor în baza cărora românii aflaţi în străinătate (inclusiv basarabenii cu cetăţenie română) pot vota arată aşa: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlu de călătorie. Pentru a-şi putea exercita dreptul la vot, cetăţenii români trebuie să deţină acte de identitate valabile.

O situaţie specială la alegerle prezidenţiale 2009 s-a înregistrat în cazul secţiilor de votare din Basarabia. Legislaţia Republicii Moldova nu permite deschiderea de secţii de vot în afara sediilor misiunilor diplomatice, astfel că a fost nevoie de un acord expres în acest sens al autorităţilor de la Chişinău. Astfel, pe 15 octombrie, autorităţile Republicii Moldova şi-au dat acordul oficial pentru deschiderea a 13 secţii de votare pentru alegerile prezidenţiale din România şi referendumul din 22 noiembrie (şi, mai mult ca sigur, şi din 6 decembrie), în urma discuţiilor între MAE al României şi MAEIE din Republica Moldova.

În total, în Republica Moldova au votat 8777 de cetăţeni români în cele 13 secţii de votare, deschise pe tot teritoriul ţării, un număr record în comparaţie cu alegerile precedente. Asta în ciuda îmbulzelii de la secţiile de votare şi a organizării proaste care a făcut ca mulţi basarabeni cu cetăţenie română să stea şi 3 ore la coadă pentru a-şi exprima votul.

Prezenta cea mai mare la vot s-a înregistrat în Republica Moldova la cele 4 secţii de votare din Chişinău, acolo unde a votat şi primarul general al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, nimeni altul decât vicepreşedinte al Partidului Liberal (aflat la dezbaterea din această seară de la Palatul Parlamentului printre susţinătorii lui Traian Băsescu), formaţiune politică aflată sub conducerea preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu.

Cele 13 secţii de vot la care basarabenii cu cetăţenie română vor putea vota în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenaţiale 2009 pe 6 decembrie sunt repartizate în felul următor:

• 4 secţii de vot la Chişinău;
• 1 la Orhei;
• 1 la Nisporeni;
• 1 la Ungheni;
• 1 la Bălţi;
• 1 la Cahul;
• 1 la Giurgiuleşti,
• 1 la Anenii Noi,
• 1 la Căuşeni
• 1 la Soroca.

Găsiţi aici detalii despre adresele celor 13 secţii de votare.

Pe 22 noiembrie, basarabenii cu cetăţenii română au votat în felul următor:

La Bălţi, Traian Băsescu a obţinut 728 de voturi, Crin Antonescu 33, Mircea Geoană 25, Corneliu Vadim Tudor 5, Kelemen Hunor 3, Remus Cernea 1, Ninel Potârcă 1, Gigi Becali 3, Constantin Rotaru 1, Eduard Manole 1, iar 8 voturi au fost nule.

La Giurgiuleşti, din 139 de voturi, Băsescu a obţinut 127, Antonescu 5, Geoană 5, Oprescu 1, iar un vot a fost anulat.

La Ungheni, pe malul stâng al Prutului, Băsescu a obtinut 86,62 % din voturi. Băsescu a obţinut 272 de voturi, Geoană 14, Antonescu 12, Vadim 6, Oprescu 4, Becali 2, Cernea 1 şi Potârcă 1 vot.

Informaţii suplimentare referitoare la organizarea alegerilor prezidenţiale şi a referendumului naţional în străinătate pot fi urmărite pe contul de Twitter al MAE şi pe canalul de pe YouTube.

[ IMG: mae.ro ]