5 motive să votez Geoană vs. 5 motive să votez Băsescu

Zilele acestea sunt departe de Internet şi de tumultul campaniei electorale. Înţeleg că am ratat Timişoara, Piaţa Universităţii şi “scrisoarea Mariei”, printre alte multe evenimente juisante de-a dreptul.

Am avut, în schimb, oportunitatea să sondez felul în care au ajuns românii să perceapă cursa electorală care îşi va regăsi deznodământul pe 6 decembrie. Principala concluzie este că potenţa mogulească a propagandei TV este impresionantă. Ave, Goebbelşilor postmoderni!

În rest, este curios de-a dreptul să ajungi să provoci oamenii să îşi expună motivele preferinţei de vot pentru alegerile prezidenţiale 2009. În cazul votanţilor Geoană, demersul este unul politico-apofatic, în timp ce votanţii lui Băsescu merg pe o perspectivă mai degrabă catafatico-politică.

M-am gândit să vă invit şi pe voi la un exerciţiu de un asemenea gen. Sunt curios dacă şi online se păstrează aceeaşi proporţie. Astea fiind spuse, sunt ochi şi ochi! :)

5 motive să votez candidatul PSD+PC la alegerile prezidenţiale. Mircea Geoană:

1.

2.

3.

4.

5.

5 motive să votez candidatul PD-L la alegerile prezidenţiale 2009, Traian Băsescu:

1.

2.

3.

4.

5.

Dacă sunteţi pe fugă, nu uitaţi de opţiunea Sondajlui!

   

4 comentarii până în acest moment. »

  1. unul dintre fiecare trebuie sa aiba “nu e celalalt” :D

  2. Cred că mai corect e 5 motive să NU votez Băsescu și 5 motive să NU votez Geoană.

    Băsescu
    - a încercat să distrugă PNL și PNȚCD
    - derapaje de la spiritul Constituției
    - mincinos (incidentul cu majorarea salariilor profesorilor; vezi și astăzi când a spus că experții au hotărât că imaginile sunt false, când de fapt ei au zis că sunt doar EDITATE-ceea ce era normal)
    - erori groaznice în relațiile externe (zolarea României)
    - aburerile le care le zice tot timpul moldovenilor despre cetățenie

    Geoană
    - prost, nespontan (vezi incidentul Soacra)
    - mincinos (spunea că Vosganian le-a zis în Parlament că există bani pentru majorarea cu 50% a salariilor, ceea ce nu e adevărat)
    - sprijinit intens mediatic, cu reportaje care aduc a Moldova 1 mai degrabă
    - întâlnirea de la Moscova ar putea însemna o vânzare a Republicii Moldova (am înțeles că inclusiv i s-a promis o invitație la Moscova când va fi președinte)
    - membru PSD și PCR (indiferent că mai erau 4 milioane de membri, erau și 14 milioane de adulți ne-membri); nu sunt de acord cu viziunile socialismului ( chiar și democrat); ajutoare sociale ok, dar minimă intervenție a statului și nu egalitate între toți ca pe vremea lui Ceaușescu

  3. in ordine alfabetica:

    1) basescu
    - are uneori o privire candida si da impresia de cinste (sau poate fi cel mai versat)
    - a pornit o campanie anticoruptie si e posibil sa atraga toate criticile din aceasta cauza (sau le atrage pt ca e instabil, corupt, vanitos)
    - e pragmatic si are un discurs electoral digerabil (cu exceptia lacrimilor)
    - are experienta celor 5 ani si nu mai e nevoie sa treaca 2 pentru a gestiona jocul culiselor
    - e reprezentantul unui partid fara radacini comuniste (dar e posibil cu ramuri comuniste)

    2) geoana
    - e prezentabil si diplomat, in general face figura unui presedinte (cu exceptia cazului in care e jucat pe sfori de altii)
    - nu se amesteca in ciorba acuzatiilor (ar putea fi si o strategie a unui fundal agresiv: antonescu, nastase, johannis – pe care sa se reliefeze o aura pasnica, prin tehnica contrastului)
    - are o pregatire ideala ( facultatile, cariera diplomatica)
    - e pragmatic, are un discurs electoral “bazat pe nevoile oamenilor” (deci din pacate si repetitiv)
    - pare a avea un trecut curăţel ( diminutivele sunt, din pacate, la noi limita superioara de atins)

    asadar, incercarile de-a gasi calitati se afla pe muchie de cutit (oricand pot cadea pe panta defectelor). abia astept sa treaca alegerile, a devenit sufocant.

  4. [...] Nimic de mirare. Dimpotrivă. E absolut normală toată povestea cu deziluzia. Confirmă un lucru pe care îl ştiam de mult timp, pe care îl observasem inclusiv în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale 2009, un lucur care face parte din patrimoniul nostru naţional, o piatră filosofală (să mă ierte J. K. Rowling) a românilor în a cărei compoziţie intră ingrediente precum cârcoteala, plângerea de milă, eterna neşansă şi mintea cea de pe urmă. Mi-am adus aminte acum de un articol din Academia Caţavencu [...]

Tu cum comentezi? Lasă un comentariu după bip!

    IMPORTANT: Să nu vă fie cu bănat, dar apariţia comentariului Dvs. extrem de     pertinent ar putea fi întarziată de sistemul de cache.