Comisia pentru Cetăţenie a soluţionat, în perioada 1 ianuarie – 15 noiembrie, 20.148 cereri de acordare şi redobândire a cetăţeniei române, din care 17.437 de cereri de redobândire formulate de cetăţeni din Republica Moldova şi Ucraina şi 409 cereri formulate de alţi cetăţeni străini şi apatrizi.

Potrivit just.ro, din cele 20.148 cereri de acordare şi redobândire a cetăţeniei române soluţionate de Comisia pentru Cetăţenie, 15.898 cereri au fost aprobate prin ordin al ministrului justiţiei, comparativ cu 5.585 cereri de acordare şi redobândire a cetăţeniei române aprobate prin ordin al ministrului justiţiei în aceeaşi perioada a anului 2008.

Astăzi, peste 300 de persoane au devenit cetăţeni români după ce au depus jurământul de credinţă faţă de România. Ceremonia a avut loc în prezenţa secretarului de stat în Ministerul Justiţiei, Alina Bica, şi a directorului Direcţiei Cetăţenie din cadrul MJLC, Nicoleta Eucarie.

Alina Bica:

România are nevoie de oameni capabili, de oameni care doresc să realizeze ceva în viaţa. E nevoie de astfel de oameni şi în administraţia centrală sau locală şi în mediul privat. De aceea, pe lângă sincerele mele felicitări pentru dobândirea cetăţeniei române, vă adresez şi această rugăminte: rămâneţi în ţară, munciţi şi trăiţi în România pentru că, indiferent de ceea ce spun unii sau alţii, cred că aici e locul nostru.

Ceremonii similare de depunere a jurământului de credinţă au loc cel puţin odată pe lună, în funcţie numărul de cereri soluţionate.

Potrivit legii, cetăţenia română se dobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România, moment în care se eliberează şi certificatul de cetăţenie, document care atestă calitatea de cetăţean roman. Jurământul de credinţă se depune în faţa ministrului Justiţiei sau a reprezentanţilor acestuia doar de către persoanele care au solicitat acordarea sau redobândirea cetăţeniei române cu stabilirea domiciliului în România. Persoanele care au optat pentru menţinerea domiciliului în străinătate vor depune jurământul de credinţă în faţa şefului misiunii diplomatice sau a oficiului consular ale României din ţara respectivă, se mai arată în comunicatul Ministerului Justiţiei.

La sfârşitul lui octombrie 2009, deputaţii din Parlamentul României au adoptat OUG 36 din 2009 pentru modificarea Legii cetăţeniei prin care este uşurată modalitatea de redobândire a cetăţeniei române pentru cei care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără acceptul lor.  Legea de aprobare a ordonanţei a beneficiat de sprijinul tuturor grupurilor parlamentare din Cameră, fiind considerată drept un act reparatoriu faţă de cei care şi-au pierdut cetăţenia română din cauza circumstanţelor istorice.

Legea a suferit câteva modificări în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor faţă de forma adoptată de Senat. Astfel, persoanele care au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor, precum şi descendenţii acestpra până la gradul III, nu reprimesc cetăţenia română prin recunoaştere, ci la cerere.

În al doilea rând, numărul membrilor comisiei din Ministerul de Justiţie care analizează dosarele de redobândire a cetăţeniei române a fost crescut de la 12 la 15 plus preşedinte. În cazul respingerii cererii de redobândire a calităţii de cetăţean român, deputaţii jurişti au dat posibilitatea unui recurs, chiar şi în cazul în care contestaţia a fost anterior judecată de către o curte de apel. Astfel, nemultumiţii pot face recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

[ IMG: just.ro ]