Preşedintele Comisiei de Externe din Senat, social-democratul Titus Corlăţean, a solicitat astăzi o intervenţie a Ministerului Afacerilor Externe în cazul secretarului de stat pentru diaspora, Eugen Tomac, pe care îl acuză că face campanie electorală pentru Traian Basescu, pe bani publici, în străinătate.

Titus Corlăţean:

Eugen Tomac se află în deplasări externe pe ban publici şi în Republica Moldova, şi în Spania, şi urmeaza sa aiba o agendă încărcată, unde, sub aparenta prezentare a oportunităţilor legate de vot la alegerile prezidenţiale, face campanie electorala pentru Traian Basescu pe bani publici. – Link.

În acelaşi timp, Corlăţean acuză PD-L şi pe candidatul acestui partid la preşedinţia României, Traian Băsescu, de faptul că vor să-şi însuşească Legea cetăţeniei, cu referire la declaraţiile recente ale preşedintelui României făcute în cadrul unui miting electoral despre facilitarea procesului de redobândire a cetăţeniei române de către basarabeni.

Disputa dintre PD-L şi PSD pe voturile basarabenilor din Republica Moldova, dar şi din Ucraina, a ajuns recent la un punct culminant. Pe 21 octombrie, Tudor Panţîru, deputat PSD+PC ales în Colegiul 2 uninominal (colegiu în care, a propos, candidatul PD-L, Eugen Tomac, a luat cele mai multe voturi şi, dacă nu era strâmbă legea uninominalului, ajungea el în Parlament în locul lui Panţîru) remitea un comunicat de presă care, pe lângă o scăpare condamnabilă, conţine şi alte 6 măsuri legislative care vizează eficientizarea procesului de redobândire a cetăţeniei române pentru basarabenii din Republicii Moldova şi Ucraina.

Modificările propuse de Panţâru pentru Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române au fost adoptate pe 20 octombrie în cadrul unei şedinţe a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor. Doar în cadrul Comisiei. Urma ca şirul de modificări să fie supuse votului în Parlament. Parte din ele au fost aprobate pe 27 octombrie.

La o zi după modificările Panţîru, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti (MJLC) anunţa că Guvernul a aprobat, în şedinţa din 21 octombrie un memorandum prin care MJLC a propus reorganizarea Direcţiei Cetăţenie prin transformarea acesteia, începând cu anul 2010, în Agenţia Naţională de Cetăţenie, aflată în coordonarea directă a MJLC (modificare propusă de Panţîru şi votată de Comisia JDI).

Mai mult, cică, pentru eficientizarea modului de lucru, MJLC urma să propună măsuri concrete de îmbunătăţire a cadrului legislativ existent.

Toate bune şi frumoase. Ar trebui să ne bucurăm chiar că la Bucureşti interesul pentru cei care vor să redobândească cetăţenia română cunoaşte o erecţie de acest fel. Ar trebui, dacă nu am realiza că în spatele erecţiei se alfă nişte pastiluţe viagraelectorale.

Este clar că unui Guvern PD-L nu îi cădea bine ca un deputat PSD să vină cu iniţiative de acest gen cu exact o lună înainte de alegerile prezidenţiale în care basarabenii cu drept de vot pentru scrutinele din România vor avea un cuvânt oarecum greu de spus. Asta ca să nu mai vorbim de cei care sunt deja angrenaţi în procesul anevoios de redobândire a cetăţeniei române şi atunci când vor ajunge ulterior în cabinele de vot îşi vor aduce aminte cine, ce, cum, unde şi când. Sunt atâtea familii în care unul e român cu acte în regulă şi altul doar cu ungherele sufletului…

Aşa cum spuneam, faptul că votul din afara României la alegerile prezidenţiale are potenţial de vot decisiv este evident. Faptul că votul din afara României la alegerile prezidenţiale va fi majoritar pro-Băsescu e şi el la fel de evident, opoziţia PSD-ului cu privire la măsura PD-L-ului de mărire a numărului secţiilor de votare din străinătate (prin acelaşi Titus Corlăţean) fiind grăitoare în acest sens.

Vor exista 294 secţii de votare în străinătate. Cele mai multe vor fi în Spania – 67, Italia – 55 şi Republica Moldova – 13. Ovidiu vorbeşte de un efect Moldova la alegerile prezidenţiale din acest an. Are perfectă dreptate şi când explică premizele acestui efect:

• Spre deosebire de Spania şi Italia (acolo unde sunt, de altfel, importante grupuri de români basarabeni cu cetăţenie română), lumea se poate deplasa cu uşurinţă spre secţiile de vot, distanţele fiind infinit mai mici – lista celor 13 secţii de vot;
• Spre deosebire de cei din Italia şi Spania şi de pe oriunde altundeva, în cazul basarabenilor nu există frica de careva repercusiuni legale iscate de aflarea ilegală pe teritoriul vreuneia din ţările respective;
• Şi cel mai important lucru, prezenţa la vot va fi crescută pentru că a dispărut sabia lui Voronin care atârna deasupra capului fricoşilor din punct de vedere al exprimării electorale în cazul scrutinelor din România.

Precondiţia şi siguranţa unui vot masiv pro-Băsescu în Republica Moldova la alegerile prezidenţiale din România există: cele peste 90% de basarabeni care au votat împotriva demiterii preşedintelui la referendumul din mai 2008. Acum poate vor fi 75%, dar cu siguranţă nu vor fi mai puţin.

Dincolo de aspectele idealist-pragmatice expuse aici, este clar că pentru votantul din Republica Moldova alura preşedintelui-jucător pe care şi-a adjudecat-o Băsescu este extrem de seducătoare din punct de vedere electoral. Într-o Republică Moldova care abia a scăpat de figura tricefală de preşedinte-speaker-permier a Tătucului Voronin, într-o Republică Moldova asediată zi la zi de realizările din ultimii ani ale regimului Putin la baza căruia ar sta conceptul de “verticală a puterii”, figura unui Zeus cotrocenic împărţind dreptate e una extrem de potrivită.

La Rochefoucauld spunea că recunostinţa este pur si simplu speranţa secretă pentru favoruri viitoare. Votul pro-Băsescu al basarabenilor va fi şi el unul plin de recunoştinţă, măcar şi pentru faptul că preşedintele României şi-a încheiat discursul despre mandatul sau la Cotroceni susţinut în Parlamentul României cu chemări repetate la sprijinul în fapte al românilor din Republica Moldova, şi pentru iluzia sincerităţii unui Băsescu plângând în timpul unui interviu acordat postului public de radio (Radio România Actualităţi) atunci când a invocat ordinul dat odinioară de Antonescu: “Va ordon, treceţi Prutul!”.

P.S. Cele 13 secţii de vor fi repartizate în felul următor:

• 4 secţii de vot la Chişinău;
• 1 la Orhei;
• 1 la Nisporeni;
• 1 la Ungheni;
• 1 la Bălţi;
• 1 la  Cahul;
• 1 la Giurgiuleşti,
• 1 la Anenii Noi,
• 1 la Căuşeni
• 1 la Soroca.

Basarabenii cu cetăţenie română pot vota prezentând paşaportul.

Lista completă a documentelor în baza cărora românii aflaţi în afară pot vota arată aşa: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar.

[ IMG: adevarul.es ]