Parlamentul Republicii Moldova a modificat astăzi legea cu privire la procedura de alegere a preşedintelui.

Deputatii din Alianta pentru Integrare Europeana, formată din cele 4 partide parlamentare necomuniste (PL, PLDM, AMN, PD) au propus modificarea şi completarea legii, afirmând că “prevederile actuale sunt ambigue şi neclare”, lucru care a cauzat amânarea alegerilor prezidenţiale de la Chişinău, preconizate pentru 23 octombrie atunci când în Parlamentul de la Chişinău a existat un singur prezidenţiabil, Marian Lupu.

Modificarea de astăzi vizează, în principal, 2 aspecte:

• Una din principalele probleme invocate era numărul minim de candidaţi, deoarece în unele articole se vorbeşte despre un singur candidat la funcţia de preşedinte, în alte articole însă se vorbeşte doar despre candidaţi, la plural. Astfel, este introdusă o prevedere clară potrivit căreia alegerile se pot desfăşura dacă participă unul sau mai mulţi candidaţi.
• O altă noutate a proiectului este că parlamentul poate organiza noi alegeri ale preşedintelui şi după un an de la alegerile eşuate. Astfel, legislatia prevede că, dacă parlamentul nu reuşeşte alegerea şefului statului, preşedintele în exerciţiu dizolvă legislativul şi sunt organizate alegeri parlamentare anticipate (aşa cum a fost cazul alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009). Noul proiect prevede că, şi după dizolvarea parlamentului, legislativul poate organiza noi alegeri pentru funcţia de preşedinte.

Potrivit Constituţiei Republicii Moldova, preşedintele este ales cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă niciun candidat nu întruneşte numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin mii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur. Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani.