Deputaţii au adoptat astăzi OUG 36 din 2009 pentru modificarea Legii cetăţeniei prin care este uşurată modalitatea de redobândire a cetăţeniei române pentru cei care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără acceptul lor. Altfe spus, basarabenii din Republica Moldova şi Ucraina, în mod special, dar şi românii din Macedonia, Serbia sau Albania.

Legea de aprobare a ordonanţei a beneficiat de sprijinul tuturor grupurilor parlamentare din Cameră, fiind considerată drept un act reparatoriu faţă de cei care şi-au pierdut cetăţenia română din cauza circumstanţelor istorice.

Deputatul Aurel Vainer, reprezentantul comunităţii evreieşti:

Legea este susţinută de toţi membrii grupului minorităţilor naţionale care văd în adoptarea legii drept un progres important în democraţia românească.

Liderul grupului UDMR, Marton Arpad:

Legea este o lege care poate fi dată ca exemplu demn de urmat pentru toate ţările din Uniunea Europeană. Autoritătile guvernamentale trebuie să faciliteze considerabil procedura de redobândire a cetăţeniei române pentru că normele actuale sunt descurajante pentru doritori.

Legea a suferit câteva modificări în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor faţă de forma adoptată de Senat. Astfel, persoanele care au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor, precum şi descendenţii acestpra până la gradul III, nu reprimesc cetăţenia română prin recunoaştere, ci la cerere.

În al doilea rând, numărul membrilor comisiei din Ministerul de Justiţie care analizează dosarele de redobândire a cetăţeniei române a fost crescut de la 12 la 15 plus preşedinte, aşa cum au cerut deputatul PSD, Tudor Panţîru şi. In cazul respingerii cererii de redobândire a calităţii de cetăţean român, deputaţii jurişti au dat posibilitatea unui recurs, chiar şi în cazul în care contestaţia a fost anterior judecată de către o curte de apel. Astfel, nemultumiţii pot face recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Deci, din cele 7 modificări anunţate de deputatul Tudor Panţîru, (fiind, de fapt 6), doar 2 au trecut. Bune, amândouă, dar încă aşteptăm, totuşi, reorganizarea Direcţiei Cetăţenie prin transformarea acesteia, începând cu anul 2010, în Agenţia Naţională de Cetăţenie, aflată în coordonarea directă a MJLC (modificare propusă atât de Panţîru, cât şi de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti).