Pornind de la observaţia că titlul, cu acelaşi succes, ar fi putut fi “de ce nu a fost introdusă până acum opţiunea “Dislike” pe Facebook”, o să treci direct la subiect spunând că am dat astăzi pe Facebook de un grup care “militează” pentru dislike. O opţiune pe care sunt sigur că mulţi dintre Facebook-işti şi-o doresc din greu.

În descrierea grupului respectiv apare o afirmaţie extrem de motivantă:

If 1 million people join this group then facebook will install a DISLIKE button.

Mă uit atent, din adâncul pupilelor întinse pe şpagatul spiritului de observaţie, şi văd că grupul respectiv numără deja 1.119.413 de membri. Din puţinele mele cunoştinţe în domeniul matematicii inferioare (famelie mare, renumeraţie mică, după buget) deduc, după câteva minute bune de analiză, că 1.119.413 înseamnă “mai mult de 1 milion”. Mă rog, naivitatea unora e fără margini, se pare.

Totuşi, revenind la problema opţiunii dislike, am un mănunchi de 3 argumente care demonstrează inutilitate şi inoportunitea acesteia:

1. Dilema interpretării dislike. Să presupunem că vreau să postez pe peretele-mi facebook-ăresc clipul video Teroare în Transilvania anilor 1940-1945. Aşa. Care ar trebui să fie reacţiile în acest caz al celor care văd acest link? Să like pentru că am postat respectivul filmuleţ sau să dislike pentru că nu le place teroarea din filmuleţ?

2. Negativismul dislike. Imaginaţi-vă câtă ură aduce cu sine un dislike. Acum, dacă nu ne place ceva, trecem mai departe, neavând la mână un alt mod de anunţare a reacţiei negative decât comentariul, acţiune care necesită efort şi care, la o adică, poate fi şters de cel pe peretele căruia este făcut. Respectiv, fie like, fie ignore în linişte şi nevăzut(ă) de nimeni. Gradul înalt de agresivitate al comportamentului dislike rezultă şi din simplu fapt că, spre deosebire de comentarii, un dislike nu poate fi şters.

3. Micşorarea interactivităţii pe Facebook din cauza dislike. În strânsă legătură cu ce spuneam mai sus, un dislike va duce de foarte multe ori la o reacţie reciprocă de dislike. Orgoliile mari aleg mijloace mici de exprimare. Or, de la vreo câteva runde de dislike reciproc până la eliminarea din lista de prieteni sau blocare nu sunt decât câteva clickuri. Prin urmare, va scădea intensitatea cu care lumea ar interacţiona pe Facebook, influenţată de dispariţia inerentă a senzaţiei de pozitivism care rezultă din socializarea internautică, recte, se va micşora numărul de vizite pe facebook.com. Voi dacă aţi administra Facebook, v-aţi dori aşa ceva?

Unii s-ar putea chiar să ajungă la o culme a disperării Web 2.0 şi vor căuta şi ei pe Google aşa ceva: