În Italia, partidul extremist care promovează o politică agresivă anti-imigrare, Liga Nordului, a înregistrat la alegerile europarlamentare un rezultat mai bun chiar decât la alegerile generale de anul trecut, urcând de la 8.3% la 10%.

În Olanda, Partidul Libertaţii, formaţiune anti-ilsamică şi eurosceptică, condusă de politicianul de extremă dreaptă Geert Wilders, a obţinut 17% la alegerile europarlamentare din iunie curent, fiind devansată doar de creştin-democraţi.

Formaţiunea maghiară de extremă dreapta Jobbik, Mişcarea pentru o mai bună Ungarie, a obţinut, pentru prima data în istoria participării sale la scrutinul european, 3 mandate de europarlamentari.

În Slovacia, în urma unei participări excesiv de reduse la vot (19.4%), o formaţiune politică ultranaţionalistă cu politici îndreptare împotriva grupului etnic al romilor a intrat în Parlamentul European.

2 partide de extremă dreapta pledând pentru anti-imigraţie au obţinut nu mai puţin de 17.7 procente de voturi în Austria.

În Danemarca, Partidul Popular Danez, o altă formaţiune de extremă dreapta, a înregistrat 14.4% din sufragii, adică 2 locuri în Parlamentul European.

Un caz cu totul special s-a înregistrat în Letonia, acolo unde Partidul Minorităţii Ruse, condus de un fost oficial comunist care a fost condamnat pentru complot împotrivă mişcării de independenţă letone din 1990, a obţinut un sfert din locurile rezervate acestei ţări în Parlamentul European.