Poezii de Constantin Codreanu: Pictorul orb
Pictorul orb
Căutând fluturi printre florile unui calendar însorit
mirosea polenul unei primăveri înflorită de albini
- cu călcâiele înmugurite împletea cerul pe sub unghii
şi plângea în Ierusalimul eroilor cu nume bizantine
Vânându-şi inspiraţia în taina unui pian dezacordat
asculta vara într-o scoică plină de curcubeie
- cu genunchii pârguiţi amputa rugăciunile din sân
şi dezlega vise uitate în Atlantida de sub ape
Obosind fiecare strop de viaţă c-o ţigară decofeinizată
privea toamna dansând tablouri pe ritmuri de latex
- cu umerii muţi îşi răstignea zi de zi povara netalentului
şi cutreiera Bosforul şi Dardanelele unei inimi zgârcite
Adormind pe perne cu puf cules din apusurile orizontului
gusta din iarna ascunsă între sânii retezaţi de zăpadă
- cu fruntea transparentă îşi acoperea aplauzele dintre riduri
şi se îngropa într-un pat mai scurt decât cel al lui Procust
