UPDATE: Completări interesante:

• Phil Noble la Politica 2.0
• Pierderi la traducere

Da, am spus că nu mai bat apropouri la adresa conferinţei de ieri,  Politica 2.0, dar nu mă pot abţine. Pe cotidianul.ro apare un articol - Politica 2.0 îi împinge pe utilizatori înapoi în realitate – care m-a enervat.

Să începem!

Pentru început, să ne luăm de subheading:

Comunicarea politică online într-o Românie majoritar rurală pentru care Internetul rămâne de multe ori o iluzie faţă cu politica în era digitală care vrea, mai nou, “să-i facă pe utilizatori să-şi mişte fundul de pe scaun”.

Ceva e în plus sau ceva e în minus, pentru că fraza de mai sus nu are niciun sens.

Următorul paragraf:

Colocviul Politica 2.0, organizat, marţi, de realitatea.net şi inpolitics.ro, a adus faţă în faţă consilieri şi manageri de campanie pentru candidaţi americani, unguri, olandezi, germani şi austrieci (plus un politician-strateg englez) şi consilieri politici, jurnalişti şi politicieni-bloggeri români. Subiectul de discuţie: folosirea Internetului în campaniile electorale. Mai mult, folosirea platformei web 2.0 ca instrument, dar şi ca strategie politică integrată. Pentru a câştiga alegerile.

Mai întâi, autoarea articolului, Adriana Gheorghe, nu ştie, sărmana, că la conferinţa de ieri au participat şi numeroşi bloggeri. Apoi, fiţi atenţi la ultimile 2 propoziţii. Logic şi frumos, nu?

Mai departe:

“Realitatea” autohtonă a sunat cam aşa: România e o ţară influenţată preponderent de televiziune. Se vorbeşte încă în termeni de BC (înainte de computere) şi AC (era digitală). Cei care utilizează Internetul ajung la 5 milioane, majoritatea până în 30-40 de ani, din mediul urban şi, cel mai important, nu votează, nu sunt interesaţi de politică (nu de cea practicată la noi).

Primo: în prezentarea sa, Zsolt Nägy a vorbit de B.C. – before computers, deci prima parte e corectă şi A.C. – after computers, nu era digitală. Presupun că sireaca Alina Gheorghe nici nu s-a prins de analogia existentă, de fapt: B.C. – Before Christ şi A.C. – After Christ.

Secundo: dacă nu adăuga acea frântură de frază din ultima propoziţie, Alina Gheorghe nu ar fi fost atât de penibilă. Ai dreptate, Alina, pe cetăţeanu român din Urlaţi nu îl interesează platforma politică a PNL-ului reprezentat facial prin Adriana Săftoiu, însă acelaşi cetăţean e foarte preocupat de rezultatele alegerilor din Austria şi de revigorarea dreptei în această ţară.

Şi ultimul fragment, pentru că deja m-am plictisit, deşi articolul e plin de alte numeroase perle şi pe cât e de mare, pe atât e de neghiob:

Una dintre cel mai bine realizate campanii electorale pe net (cea a lui Cozmin Guşă pentru primărie) nu a avut relevanţă în realitatea social-politică (a câştigat Oprescu neînregistrat în trafic.ro). Campanie virtuală în România înseamnă, mai degrabă, web 1.0 decât politică 2.0 (utilizarea reţelelor sociale de tip Hi5, Facebook e incipientă, singura interactivitate încurajată e aceea a bloggingului ori a filmuleţelor pe YouTube)

La afirmaţia cu Oprescu care a câşigat primăria nefiind înregistrat în trafic.ro eu am o singură replică: ce are sula cu prefectura? Nu a înţeles nimic din prezentarea lui Bogdan Naumovici sărmana fată. Iar felul în care e scris Facebook e de-a dreptul magistral. Mă întreb de ce nu a scris mai jos You Tube.

Cireaşa de pe tort a articolului o constituie afirmaţia precum că Phil Noble ar fi consilierul lui Obama pentru campania online. Mamă, mamă!

Credeam că s-a lămurit stupiditatea acestei afirmaţii, dar se pare că nu. Unii fie sunt prea proşti pentru a înţelege lucruri elementare, fie nu au destulă capacitate intelectuală nu pentru a face lucru de teren, că nu e cazul în 2008, vorba lui Robert Turcescu, ci pentru a mai citi din când în când şi ceea ce se cheamă declaraţii. În una dintre acestea Noble spune clar că şi-a oferit serviciile staffului lui Barack Obama într-o pornire de voluntar naiv. Or, de la voluntar până la consilier e cale prea lungă, la fel de lungă ca de la o adunătură de fraze la un aricol bun, dragă Alina Gheorghe.