La Webstock 2008 am primit întru testare cvasimicroscopică prototipul unui telefon de la LG, varianta finală a căruia este anunţată pentru noiembrie curent – LG Renoir.

De ce Renoir?

Recunosc de la bun început că am reacţionat pozitiv la numele ales. Iniţiativă lăudabilă această decizie a celor de la LG să recurgă la nominaţii originiale, continuând, astfel, şirul brandurilor cu un ridicat grad de memorabilitate: LG Prada, LG Chocolate sau LG Viewty.

Or, cei care au făcut măcar o brumă de marketing, ştiu cât de important în promovarea unui produs este numele acestuia. Un contraexemplu perfect, ţinând cont de proporţiile comparaţiei, este TIMON. Cât de cretin neinspirat trebuie să fii să dai unui Târg imobiliar numele unui personaj de desene animate?!?

De ce LG Renoir? Pentru că, aşa cum au declarat reprezentanţi ai LG Electronics România,

designerii telefonului au avut ca sursă de inspiraţie modul în care artistul Renoir a folosit lumina şi culoarea pentru a suprinde scene cu un conţinut bogat de semnificaţii.

LG Renoir succesorul lui LG Viewty

LG Renoir, pre numele său de cod LG KC910, este succesorul oficial al lui LG Viewty, unul dintre cele mai bine vandute handseturi marca LG. LG KU990 Viewty a fost un mobil cu touch screen excelent de la LG, dar acesta a rămas în urmă în cursa cu celelalte terminale cu touch screen lansate în ultimul timp.

Diferenţa între cele două modele de telefon se face, în primul rând, la nivel de cameră, LG Renoir fiind, după Sony Ericsson C905 şi Samsung 8510 INNOV8, primul telefon cu cameră foto de 8 MegaPixeli.

Apoi, spre deosebire de predecesorul său, LG Renoir are şi Wi-Fi.

LG Renoir. Foto-Video

LG Renoir are, aşa cum spuneam mai sus, una bucată cameră foto de 8 megapixeli. În afară de rezoluţia de 8 MP, aceasta este dotată cu sistem optic Schneider-Kreuznach şi bliţ Xenon.

În plus, există opţiuni ca “detectarea feţei”, “detectarea clipitului” (mi s-a părut extraordinar faptul că în cazul în care cel/cea care este fotografiat(ă) clipeşte, imaginea nu este salvată) şi “detectarea zâmbetului”.

Pe lângă face, blink şi smile detection, camera LG Renoir dispune şi de un stabilizator de imagine – Touch Shot. Funcţia Touch Shot, disponibilă pentru prima dată la un telefon mobil, stabilizează automat imaginea şi elimină necesitatea unui buton special pentru aceasta.

Ca să nu mai vorbim aici de faptul că ne putem juca cu ISO 1600 şi cu zoomul digital de x16.

Încă una din opţiunile care mi s-a părut foarte Ok, dar pe care nu am avut cum să o testez este cea de geotagging. Funcţia respectivă ne ajută să aflăm mai multe detalii despre locul în care am avut plăcerea să tragem pe cineva sau ceva în poze. Nu am putut să văd cum merge pentru că aceasta necesită activarea receptorului GPS integrat. Or, aşa ceva nu prea era posibil, pentru că în cazul prototipului LG Renoir, funcţia GPS nu este prezentă în telefon, ceea ce se găseşte în telefon fiind un A-GPS (assisted GPS).

Mostră foto.

Camera video filmează la 640*480 cu 30 fps sau 320*240 cu 120 fps, mai exact, VGA la 30 FPS şi QVGA la 120 FPS. Faptul că filmuleţele sunt salvate în format .avi ar putea conta pentru unii. În plus, cu ajutorul camerei secundare ne putem videotelefona.

Mostre video.

LG Renoir. Baterie, ecran, memorie, player

Bateria LG Renoir are o autonomie de 220 ore pentru convorbiri şi 350 de ore în stand-by. Nu ştiu cum pe alţii, dar pe mine mă deranjează telefoanele care au doar 3 bare la indicatorul de baterie, aşa cum e cazul şi cu LG Renoir.

Touchscreenul LG Renoir are 3.0 inch şi o rezoluţie de 240 pe 400 de pixeli ceea ce reprezintă cam 90 de procente din suprafaţa telefonului. Din păcate, nu am experienţa altor telefoane cu touch screen ca să pot face o comparaţie la nivelul de comportament şi funcţionabilitate.

Cu LG Renoir am avut probleme din cauza scrollului care nu megea mai deloc şi, de foarte multe ori, ajungeam să trag de el cu vârful unghiei (scuzaţi-mi excesul de naturalism) pentru a reuşi să derulez în jos sau în sus. De scris mesaje în QWERTY nici nu mai vorbesc. Mi-a luat un sfert de oră să scriu o propoziţie.

În rest, la capitolul dotări, LG Renoir KC910, ca un telefon care se respectă, beneficiază de cam toate tehnologiile de top: GPS, Wi-Fi, Bluetooth, sunet Dolby Mobile, TV-Out şi slot microSDHC. Cu Wi-Fiul nu am reuşit să mă joc pentru că “acesta este oprit din soft la acest moment tocmai pentru a nu creea interferenţe pe modulul de reţea”, aşa cum mi s-a explicat.

Memoria internă e doar de 100 MB, LG Renoir acceptă însă carduri microSD de până la 8 GB.

Playerul media LG Renoir deschide orice fişier  mp3, mpeg4, aac, divx şi xvid, iar interfaţa sa principală este bazată pe shortcuturi care oferă acces către numeroase aplicaţii.

LG Renoir. Altele

Mi-a plăcut faptul că la conectarea telefonului mobil, atunci când îţi cere PIN-ul, opţiunea de Ok din stânga ecranului nu apare dacă nu introduci codul PIN corect, deci este evitată blocarea cartelei SIM aşa cum mi s-a întâmplat de câteva ori cu Nokia N95.

Nu mi-a plăcut felul în care sunt protejate “orificiile” pentru microSD, încărcător, căşti. Au acele chestiuţe din plastic mai mult decât fragile. Deşi, un utilizator mai vechi de telefoane LG mi-a spus că aceasta nu ar fi o problemă, la el au ţinut mai mult de 2 ani.

Îmi place “portabilitatea” LG Renoir. În comparaţie cu Nokia N95 e mult mai comestibil pentru buzunare.

Nu mi-a plăcut sunetul. Foarte prost. Încercasem într-o zi să pun alarmă şi să ies din cameră să văd dacă o aud. Pe naiba! Nu ştiu în ce fel arată căştile şi cum se simt acestea odată înfipte în urechi.

Un alt detaliu care mi-a creat disconfort în utilizarea LG Renoir a fost şi lipsa unui fir pentru USB.

LG Renoir are sistem de operare propriu şi nu se descurcă deloc rău în comparaţie cu telefoanele pe care sunt instalate Symbian sau Windows Mobile.

Mi se pare super Ok faptul că poţi edita imaginile direct pe telefon. M-am amuzat şi cu Muvees.

LG Renoir. Promo şi preţ

Am folosit orice ocazie pentru a încerca să scurg reacţii de la cei din jur vizavi de LG Renoir.

Toate au fost interogativ-bune. Mai puţin în cazul utilizatorilor de iPhone care mi-au spus răspicat că LG Renoir nici nu “pute a iPhone Killer”!

La Gala Premiilor eCommerce am reuşit să atrag privirea aprobatoare spre iscoditoare a unei blonde cu sâni generoşi şi întrebări pertinente ale unor domni cu magazine online. Altfel spus, LG ar trebui să îmi plătească taxiul din Vitan în Militari .

Nu există un preţ pentru LG Renoir. Nici măcar unul estimativ.

LG Renoir. Concluzii

Este evident că lansarea LG Renoir se înscrie în eforturile producătorului respectiv de a oferi un telefon capabil să concureze cu suita de modele high-end cu touch screen-uri generoase şi interfeţe inteligente apărute în cea de-a două jumătate a lui 2008. Nokia 5800 Xpress Music şi BlackBerry Storm fiind doar 2 din cele mai recente exemple.

Totuşi, nu cred că statutul de iPhone Killer i se potriveşte, cel puţin nu în cazul cu bugurile încă prezente în prototipul pe care l-am avut la dispoziţie pentru 10 zile.

LG Renoir. “Ţi-ai cumpăra unul?”

Şi, evident, ajungem şi la partea care, în acest gen de posturi este mai importantă decât concluziile .

Da, mi-aş cumpăra un LG Renoir pentru camera foto care este mai mult decât performantă pentru un telefon mobil.

Da, mi-aş cumpăra un LG Renoir dacă ar avea un preţ seducător.

Nu, nu mi-aş cumpăra un LG Renoir ca upgrade pentru Nokia N95 şi aici mă gândesc, în primul rând, la imposibilitate de a scrie cu acea tastatură QWERTY pe care nu aş avea cum să o folosesc pentru live-twitting, de exemplu.

Cât ţi-au dat pentru review?

Din păcate nimic. Sau, poate, din fericire, nimic. Pentru că asta ar fi însemnat să mă oblige, oarecum, la o părere pozitivă despre telefonul mobil respectiv.

Am acceptat să iau telefonul în teste pentru că a însemnat o nouă experienţă. Şi dacă despre Nokia E71 am scris fără să am un telefon în mână, LG Renoir a fost supus la toate perversiunile experimentale posibile şi imposibile .

Asta ca să nu mai vorbesc de satisfacţia de a ţine în mână un telefon lansat cu o zi înainte…

[ IMG: ironfle on Flickr & lgblog.co.uk ]