Nu-i aşa că vi s-a făcut dor de Andrei Gheorghe? Era singurul personaj care aducea un strop de culoare în talkshowurile de la tembelizor, fără transhumanţe cronic-acutizate spre grotesc şi cabotinism, aşa cum se întâmplă în cazul măscăriciului Mircea Badea.

După ce Realitatea TV l-a dat afară pe Andrei Gheorghe într-un mod jenant (suspendându-l prin SMS), acesta s-a evaporat din arealul mediatic şi interesul public de zi cu zi.

Astăzi am dat, semiîntâmplător, peste un editorial al acestuia pe impactnews.ro despre moralitatea de sorginte mioritică (Maxima imoralia). Până aici nimic ieşit din comun. Ieşitdincomunul a urmat atunci când am văzut că articolul are şi varianta podcast. Din păcate însă, vocea care recită articolul nu-i aparţine lui Andrei Gheorghe…

*****

Prin 2005 i-am scris lui Andrei Gheorghe un email. I-am spus că limba română are convulsii atunci când cineva foloseşte expresia “a-şi da cu părerea” în loc de “a-şi exprima, spune, expune părerea”. Pe atunci, “Paştele” era “Paşte”, nu “Paşti”, “cireşile” erau “cireşe”, nu “cireşi”, era înainte de marea reformă din 12 iulie 2006, data după care “Pula” şi “Pizda” au intrat în DEX, iar anumite forme colocviale au fost instituţionalizate într-un mod totalmente absurd.

Gheorghe mi-a răspuns cu un email în care acesta spunea că a fost ironic atunci la adresa invitatului din platou. La două săptămâni după, l-am surprins pe Andrei tot cu “a-şi da cu părerea”. Dumnezeu să îl ierte pe Dl Pruteanu…

Altă dată, am interacţionat cu Andrei Gheorghe pe poezie.ro, acolo unde acesta îşi publica din când în când versurile. Destul de pertinente. Evident, comentariile erau în proporţie de 2 per silabă . Şi atunci mi-a plăcut de Gheorghe. Şi nu doar pentru că m-a băgat pe mine în seamă, ci şi pentru că a recunoscut la un moment dat că dacă ar fi publicat cu numele de Xulescu, nimeni nu s-ar mai fi deranjat să îi comenteze poeziile.

Astea fiind spuse, Andrei Gheoghe, fă-ţi blog!

[ IMG: M. Ignisca on Flickr ]