Arhiepiscopia New Yorkului i-a cerut Monsegnorului Wallace A. Harris, pastorul bisericii Sfântului Charles Borromeo din Harlem, să se lase de “păstorit”. Cererea respectivă a venit ca urmare a unor acuzaţii aduse Monsegnorului suspectat că ar fi abuzat sexual un minor.

Link – nytimes.com: Harlem Priest Suspended After Abuse Claim

În primul rând mă mir cum de a ajuns această ştire în presă, pentru că, de obicei, clericii încearcă să cumpere tăcerea victimelor cu sume consistente de bani. Bine, sume consistente pentru ei, că pentru un copil abuzat sexual banii respectivi nu mai înseamnă nimic.

Apoi, aşa cum spuneam recent, mi se pare absolut jenantă situaţia în care Papa este pus în situaţia de a le cere scuze victimelor abuzurilor sexuale care nu mai încetează de sute de ani, în loc să se gândească la o soluţie viabilă precum cea de anulare a celibatului pentru slujitorii Bisericii Catolice.

O condiţie la fel de stupidă precum cea a Bisericii Ortodoxe care interzice accesul femeilor în biserică în perioada mai delicată a lunii. Oameni buni, treziţi-vă, suntem în secolul XXI, ştim cu toţii că menstruaţia nu e perioada în care în femeie se instalează spiritele rele aşa cum se credea la începuturile mileniului precedent. Mai mult, ştiu pe cineva care, revoltată fiind de precondiţia respectivă, a intrat în biserică exact în această perioad şi, o, minune, nu a lovit-o niciun trăsnet în acel moment, nici după.

Da, sunt de acord, sunt nişte legi, nişte canoane, ok, dar sunt nişte legi proaste! De ce anglicanii se pot adapta realităţii şi permite, mai nou, chiar şi unei femei să deţină titlul de “episcop”, iar bisericile ortodoxă şi catolică se ţin morţiş de respectarea unor tradiţii care nu îşi mai au rostul?

Mă miră până la enervează această ruptură de realitate pe care unii se încăpăţânează să o menţină, temându-se de “mânia lui Dumnezeu” iscată ca urmare a nerespectării canoanelor. E o situaţie care mă face să mă întreb (retoric, de altfel, pentru că ştim cu toţii răspunsul) dacă pentru Biserica Catolică e mai importantă respectarea unor legi scrise demult şi aiurea şi nu miile de copii schingiuţi chiar la începutul vieţii, mulţi dintre aceştia fie sinucigându-se, fie ajungând la rândul lor pedofili. Şi toate astea au loc în condiţiile în care aceeaşi Biserică Catolică obişnuieşte să formeze comisii al căror scop este “investigarea minunilor semnalate de credincioşi”. Ironic, nu?