Anunţam recent că Ion Iliescu se apucă de scris memorii. Vestea cu adevărat bună însă abia urma: Ion Iliescu nu mai candidează la alegerile parlamentare din această toamnă. Anunţul apare pe blogul primului preşedinte al României postdecembriste.

“Din punct de vedere, al campaniei electorale, nu mă mai interesează această competiţie”, spune Iliescu, adăugând că şi-ar mai fi putut ajuta partidul la alegeri, dacă votul ar fi fost pe liste, dar, în condiţiile votului uninominal, va lăsa loc unui candidat tânăr. “Activitatea parlamentară este una de uzură. Decizia nu are legătură cu viaţa mea politică”. Doamne ajută!

Până se apucă de “scris” memorii, i-aş recomanda dlui Iliescu acest link dacă tot are acum o groază de timp liber.

De Iliescu am scăpat, cu puţin noroc, scăpăm şi de Elena Udrea că tot ne şantajează blonda că dacă nu ajunge paralamentar se lasă de politică. Gigi, tu ce aştepţi?

*****

Cu această ocazie, sper că nu se supără nimeni dacă voi republica aici un post de pe blogul vechi că tot stă stingher acolo şi nu îl bagă nimeni în seamă . Postul se cheamă Ion Iliescu prostituează blogosfera românească sau mineriada bloggerilor

“Politics is supposed to be the second oldest profession. I have come to realize that it bears a very close resemblance to the first.” (Ronald Reagan)

Poate nu e cel mai indicat lucru să porneşti un articol ce se vrea cu acoperire oarecum politică având ca motto o frază lansată de cel de-al 40-lea preşedinte al Statelor Unite şi actorul de mâna a doua Ronald Reagan. Dar, atât timp cât o să vorbesc de Ion Iliescu, nu văd de ce aş cita din Platon, Rousseau, Morgenthau, sau, daca vreţi, Sartori. Şi în cazul Bunicuţei acest citat e mai mult decât binevenit şi la locul lui, dacă e să ţinem cont de comportamentul dinozaurului pesedist. Ion Iliescu a fost şi rămâne un oportunist care a ştiu să încalece şi să descalece cu abilitate vremurile prin care i-a fost dat să treacă. Este specia de om care nu ştie când să plece, mai exact nu vrea să plece, nu vrea să renunţe. Este cameleonul perfect al eşichierului politic românesc post-decembrist. O dovadă în plus a acestei hyperfuncţionalităţi operatorii de excepţie este şi faptul că fostul preşedinte şi-a tras blog.

Mi s-a părut o manevră ieftină atunci la început şi chiar am crezut iniţial că singurele persoane care vor mai intra din când în când la Iliescu pe blog vor fi pupincuriştii par excellence cărora le şi place şi le şi şade bine cu acest rol. M-am înşelat însă. Blogul lui Iliescu e mai mult decât popular, înregistrând un număr semnificativ de vizite şi comentatori. Mai mult, se pare că nu a mai rămas lume importantă în PSD fără blog (cu excepţia lui Vanghelie, desigur:D), chiar dacă unele dintre aceste bloguri, de exemplu cel al lui Adrian Severin, au doar un singur post în care “invită lumea la dialog”. Chiar şi prostănacul de Geoană are blog, dar, prostănac fiind şi l-a făcut pe Blogger şi nu pe Wordpress ca restul găştii, cine ştie, poate nu vroia Mircea să aibă trackbackuri cu Iliescu şi Năstase înjurându-l.

Totuşi, cel mai surprinzăor lucru în tot acest melting pot blogosferico-politichianist s-a întâmplat cu câteva ore în urmă. Bloggerul Ion Iliescu a invitat la o “discutie deschisă bloggerii şi studenţii la Jurnalism” în club A azi la 18:00. Cum spunea şi Claus pe aiurea.eu în postul Bunicuţa şi nepoţeii (a propos, unul din puţinele bloguri pe care le citesc zilnic) “nu m-aş fi gândit că o întâlnire cu Bunicuţa o să tenteze şi nume mari din blogosferă, aveam senzaţia că numai babele nostalgice şi minerii din Valea Jiului ar da curs unei asemenea invitaţii”. Dar se pare că nu. Că unii au mers acolo din curiozitate sau că au făcut-o din interes de acoperire mediatică mergând pe principiul “fie PR-ul cât de mic, tot mă face mai voinic”, nu contează.

Ceea ce s-a întâmplat în această seară a fost legitimarea unei divizări observată şi de Cristi în postul Iliescu si bloggerii …de pe blogul său care spune: “vor unii cu orice chip să facă blogosfera asta românească să apară ca un grup cu circuit închis, cu lideri şi o mână de reprezentanţi, experţi în toate domeniile”.

S-a încercat o resuire pe piedestal a lui Iliescu, adoptându-se un machiavelesim uşor discret. Mihnea Dumitru, unul din participanţii la întâlnirea în cauză (explicabil pentru el atât timp cât teza sa de doctorat se bazează pe studiul impactulu new media asupra politicului) observă în postul Flaute Fermecate printre Fluierături: “cred ca principala tema de discutie in zilele astea, lăsând la o parte războiul furibund dintre palate, se referă la lupta pentru putere din interiorul PSD-ului”. Nu trebuie să fii student în ştiinţe politice să îţi dai seama că “întâlnirea lui Iliescu cu bloggerii” din această seară reprezintă o mişcare strategică foarte reuşită a staff-ului Bunicuţei. Pe lângă nenumăratele posturi care vor reflecta întâlnirea în cauză, Iliescu intră în istorie ca primul politician român care a interacţionat cu masele blogosferice, iar de importanţa primatului am mai vorbit şi în alte posturi.

Una peste alta, am asistat astăzi la o prostituare reuşită a blogosferei româneşti de peştele Ion Iliescu aka bloggerul-P.I.M.P. O mineriadă virtuală de mici proporţii dar cu urmări majore. Pe final o să îmi permit să împrumut de la Claus acest clip care e cel mai bun argument posibil al caracterului jenant al întâlnirii din această seară Iliescu-bloggeri.