feature photo

Articol deocheat #1

VIDEO: 1. Cei 11 români din Republica Moldova care vor să ajungă europarlamentari 2. Lista completă a candidaților la europarlamentare 3. Fost premier al României agramat într-un spot electoral

INTRODUCERE
Pe 25 mai, îi vom alege pe cei 32 de deputați care ne vor reprezenta în viitorul Parlament European. După alegerile de luna viitoare, forul legislativ al Uniunii Europene va fi constituit din 751 de deputați, nu din 766, așa cum era până în prezent. În urma acestei reduceri, România a pierdut un loc [...]

Continuare

feature photo

Articol deocheat #2

VIDEO: 1. Marș “Aici nu e Crimeea!” 2. Sângele nostru 3. “Putin Poponar”

AICI NU E CRIMEEA!
Membrii și simpatizanții Mișcării Civice TINERII MOLDOVEI ies în stradă pe 6 aprilie pentru a preveni repetarea în Republica Moldova a scenariului aplicat de ruși în Ucraina. Rusia lui Putin vrea să sfâșie statul moldovenesc prin transnistrizarea acestuia și e de datoria societăți civile să se opună acestei [...]

Continuare

feature photo

Articol deocheat #3

FOTO & VIDEO: 6 imagini + 6 clipuri video cu Ucraina, 6 reacții la “Unii mor tineri” și 1 poezie

SĂ SCRII ISTORIE PRIN FAPTE – CE POATE FI MAI FRUMOS?
A trecut o săptămână de la revenirea mea pe valurile blogosferice cu un articol în care am explicat niște opțiuni de ordin personal-profesional. Îl încheiam spunând că voi reveni, pentru a completa tabloul general, cu opțiunile mele de ordin civic-politic și un manifest – “Unirea [...]

Continuare

feature photo

Articol deocheat #4

1. Adieu, Mişa! 2. Ilegalități la Primăria municipiului Chişinău 3. Un nou marş al Unirii 4. Ziua Eliberării Basarabiei 5. Conferință de presă Consiliul Unirii

1. ADIEU, MIȘA!
Am promis ieri pe Facebook precum că ofer celor care au votat anterior Partidul Liberal la alegeri și se gândeau, Doamne ferește, să o facă și pe viitor, un argument în plus să nu o facă. Pentru mine, ultimele evoluții din interiorul acestui partid, dar, mai ales comportamentul nesăbuit al liderului PL față [...]

Continuare

feature photo

Articol deocheat #5

FOTO & VIDEO: Comemorarea celor câtorva mii de români masacrați de sovietici în 1941 la Fântâna Albă şi despre crunta românofobie a Ucrainei

EROISMUL NEPORUNCIT ȘI UITAREA
Nu numai că eroismul nu se poate porunci, dar e cu neputință să-l răsplătești, spunea pe vremuri Nicolae Iorga.
Celor peste 3000 de români omorâți mișelește de către sovietici pe 1 aprilie, 1941, în poiana de la Varnița, în nordul Bucovinei, aproape de punctul numit la Fântâna Albă, eroismul nu le-a fost poruncit [...]

Continuare

Despre INconstantIN.ro

INconstantIN.ro este un blog apărut pe 11 mai, 2008, după câteva luni de orbecăială prin măreaţa blogosferă românească şi este administrat de INconstantIN aka Constantin Codreanu.
Tematica blogului INconstantIN.ro tinde uşor spre o caracteristică de öberblog, cu accent pe subiecte ca: Politică, Web 2.0, Blogosfera românească (şi, din când în când, şi cea moldovenească), evenimente ce [...]

Articole

Târgul Universităţilor din România.11-18 iulie. Chișinău, Cahul și Bălți

Frumoasă inițiativa celor de la FAB. Pe vremea când eu îmi începusem parcursul post-universitar în sistemul de învățământ românesc, astfel de târguri nu aveau loc. La fel de frumos e și faptul că la partea chișinăuiană a Târgului va participa și Ministrul delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Ştiințifică și Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, un semn în plus al interesului pentru viitorii liceeni și studenți care se vor forma în instituțiile românești.

*****

17 instituții universitare din România îşi vor prezenta ofertele de studii pentru elevii şi studenţii basarabeni care vor să-şi continue studiile peste Prut în cadrul unui Târg al Universităţilor din România.

Targ universitati Romania

Târgul va fi organizat timp de o săptămână la Chişinău (11-13 iulie), Cahul (16 iulie) şi Bălţi (18 iulie) de către Federaţia Asociaţiilor de Basarabeni (FAB) din România.

Perioada de admitere la studii în România pentru studenţii şi elevii basarabeni este 27 iulie – 8 august. Absolvenţii moldoveni vor putea depune dosarele de admitere la consulatele României din Republica Moldova – Chişinău, Bălţi şi Cahul. Pentru anul de studii 2014-2015 statul român oferă tinerilor din Moldova aproximativ cinci mii de locuri la studii liceale, universitare şi post-universitare.

Târgul Universităţilor din România, aflat la cea de-a IV-a ediție, este dedicat sprijinirii tinerilor din Republica Moldova care intenționează să-şi continue studiile în universităţi din România. Iniţiativa are, de asemenea, drept obiectiv strângerea legăturilor culturale dintre vorbitorii de limbă română din cele două ţări. Campania AdmiteRO, în cadrul căruia este organizat evenimentul de la Chişinău, reprezintă un demers de informare, consiliere şi motivare a potenţialilor candidaţi, care primesc informaţii utile despre modalitatea de obţinere a unei burse de studiu, precum şi despre condiţiile de înscriere în cadrul unui program de studiu universitar din România.

Cine uită, nu merită! 17-19 iulie, Cernăuți

Am avut mereu o sensibilitate crescută atunci când a venit vorba de românii din afara României. Poate și pentru că eu însumi fac parte din acest grup select. :) Deocamdată, doar, sper, “din afara României”. Poate și pentru că niciodată nu ajungi să apreciezi ceva decât odată consumat actul pierderii, mai ales când vine vorba de o Țară și o identitate pe care unii s-au tot muncit să o extirpeze. O pierdere în dreptul căreia, iarăși, cred că putem utiliza “deocamdată, doar, sper”. Cel puțin în cazul românilor din cel de-al doilea stat românesc.

Tocmai de aceea, am încercat să susțin-propag inițiativele, acțiunile și evenimentele ce vizează comunitățile de români din afara României, mai ales cele care se concentrează pe neuitarea apartenenței la națiunea română. Campania lansată de domnul senator Viorel Badea se înscrie în tipologia respectivă, lucru pentru care îl aplaudăm la scenă deschisă. :) La fel de lăudabil e și faptul că reprezentanța diplomatică a României din regiune – Consulatul General al României la Cernăuţi - sprijină campania în cauză.

*****

Senatorul Viorel Badea, vicepreşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, urmează să lanseze, la Cernăuţi, campania Cine uită, nu merită!, o campanie de conştientizare a importanţei cinstirii memoriei înaintaşilor care au contribuit de-a lungul timpului la istoria şi cultura poporului român.

Campania presupune demararea unor activități de îngrijire, protejare și promovare a monumentelor, caselor memoriale şi cimitirelor româneşti aflate în afara ţării.

Mormant Aron Pumnul

Astfel, în perioada 17-19 iulie 2014, la Cernăuţi, vor avea loc activităţi de curățenie şi îngrijire a mormintelor personalităţilor româneşti din cimitirul central şi a Muzeului “Mihai Eminescu” din fosta casă a lui Aron Pumnul.

Mihai Eminescu Cernauti

La aceste activităţi, desfăşurate cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi, vor lua parte asociaţile româneşti din nordul Bucovinei, membri ai comunităţii locale, reprezentanţi ai autorităţilor şi tineri români. Pe această cale, senatorul Viorel Badea face apel la instituţiile, asociaţiile şi membrii societăţii civile româneşti de pretutindeni să se implice în aceste activităţi, pentru a marca importanţa cinstirii memoriei celor care au contribuit păstrarea identității noastre naționale.

În marja acestei campanii din nordul Bucovinei, senatorul Viorel Badea se va întâlni cu autorităţi locale şi regionale, precum şi cu membri ai comunităţii româneşti şi lideri de asociaţii din regiunea Cernăuţi.

De ce (trebuie să) iubim americanii?

Uneori, dragostea pentru cineva are ca punct de pornire ura pentru altcineva. Pentru noi, românii, dragostea față de americani pornește inclusiv din ura imensă pentru ruși, cei care secole de-a rândul au ciopârțit destinul nostru ca neam. Altfel spus, dragostea noastră pentru Uncle Sam este condiționată geopolitic. Cum ar spune Salam și Guță, “îi iubim din interes”. :)

Drapel SUA

În 1918, grație inclusiv președintelui american Woodrow Wilson (recompensat în 1919 cu Premiul Nobel pentru Pace) am ajuns să avem susținerea și garanția necesare pentru reîntregirea României, ca urmare a  eforturilor diplomatice ale acestuia. Vă aduceți aminte, sper, de celebrului său discurs, ce conținea 14 puncte, prezentat în sesiunea comună a Congresului din 8 ianuarie 1918.

În 2014, avem pe teritoriul României baze americane și elemente ale unui sistem defensiv al Statelor Unite ale Americii și o situație geopolitică vulcanizantă. Kremlinul s-a trezit pentru o erupție cu care își va da duhul ca stat cu ambiții imperialiste, iar noi, românii de pe cele 2 maluri de Prut, putem profita de context pentru a repeta ceea ce am făcut acum 100 de ani. Pentru a face acest lucru, însă, avem nevoie de un aliat puternic și determinat în acest sens. Din păcate, administrația Obama e departe de a fi aliatul puternic și determinat de care avem nevoie. O administrație de care nici americanii înșiși nu prea sunt încântați potrivit unui sondaj recent. Sperăm că odată cu apropierea de deadline-ul lui 2018, vom avea la Casa Albă un președinte american care să se ridice la înălțimea standardelor stabilite de predecesori care au făcut istorie pe plan internațional.

Acum câțiva ani, vorbeam (mirându-mă și condamnând) despre americanofobia de pe plaiurile mioritice - Americanofobia, o mişcare browniană a Ionilor de la şes şi din vârf de munte. Hai cu turma!. Încheiam atunci cu o serie de întrebări:

…Îşi imaginează cineva măcar pentru câteva momente ca în SUA să iasă Bush şi să spună: “Bey americanilor, mânca-v-aş spiritul vostru democratic şi idealurile lăsate de părinţii fondatori, Bill Gates e un oligarh care subminează activ economia americană” şi să îl bage pe acesta după gratii fără prea multe proces ca în cazul lui Hodorkovski? Sau vă imaginaţi un NBC sau un CNN să dedice zilnic primele 15 minute din buletinele de ştiri acoperirii cât mai favorabile posibile “vizitelor de lucru şi discursurilor preşedintelui Bush”? Păi, în Rusia Obama demult era închis fiind acuzat de diversionism şi opoziţie faţă de cursul sănătos de dezvoltare a ţării, iar Hillary, sărmana, ar fi fost sinucisă în circumstanţe pe care “procuratura generală le-ar fi elucidat din ce în ce mai dârz”.

…Şi a propos de Sfântul Valentin, de ce nu am împrumut sărbători de la italieni? De ce nu avem Ivanovs-uri în loc de McDonalds-uri? De ce într-o staţie de RATB auzi că “E full, hai că îl luăm pe următorul” şi nu “E plein (plin din franceză), hai că îl luăm pe următorul”? Vă spun eu de ce, pentru că de obicei pentru imitare sunt alese modelele de succes. Tocmai de aceea cu atât mai iritaţi şi vociferanţi devin unii atunci când aceste modele mai au şi mici scăpări.

Deși unul perfectibil la foarte multe capitole, SUA rămân un model de succes pe care îl invocăm atunci când setăm obiective naționale. Mai ales pentru noi, cei care trăim cu un vecin care exprimă exact opusul valorilor pe care ni le dorim implementate în societatea noastră la început de mileniu III.

God bless America! Happy 4th of July!

Începe Caravana “Trai mai bun”. Timp de 1 lună, în peste 300 de localități din Republica Moldova, se va vorbi despre Unire

Luna iunie a fost plină de evenimente pentru Mișcarea Civică “Tinerii Moldovei”. Pentru a-i răsplăti pe cei mai activi voluntari ai Campaniei Suntem români, vorbim românește, ocazionată de Recensământul Populației și al Locuințelor, Tinerii Moldovei au organizat, alături de Platforma Unionistă “Acțiunea 2012″, Școala de vară Primul pas unionist în perioada 7-15 iunie.

A fost frumos spre foarte frumos. Și chiar dacă a fost pe mal de mare, nu a fost vorba de distracție doar. Dimpotrivă. S-au ținut cursuri, workshop-uri, au avut loc discuții cu oameni politici cărora idealul Unirii le este mai mult sau mai puțin aproape de sufletul lor electoral.

Tinerii Moldovei Actiunea 2012

Click pentru a mări

Tinerii Moldovei la mare

Click pentru a mări

Tinerii Moldovei Eugen Tomac

Click pentru a mări

Cea mai frumoasă parte s-a consumat înspre final, atunci când am ajuns pe locuri care musteau a istorie și țânțari – Cetatea Capidava.

Tinerii Moldovei Capidava

Click pentru a mări

După revenirea de la mare, Tinerii Moldovei au organizate alegeri interne. Mă bucur că s-a renunțat la formatul cu 2 copreședinți. Sunt ferm convins că pentru o societate în care e resimțit acut elementul patriarhal al puterii, prezența unui lider, legitimat prin alegeri, asigură climatul necesar pentru activități de succes, o responsabilizare în plus a echipei și relații bine structurate cu cei din exterior. Noul președinte al Mișcării Civice “Tinerii Moldovei” a fost ales Dinu Plîngău. Votul înregistrat: PRO – 69.23%, CONTRA – 7.69%, ABȚINERI – 15.38%. Sunt convins că este de departe cea mai bună alegere posibilă și mă bucur că părerea mea a coincis cu părerea majorității celor care au participat la vot.

Constantin Codreanu Dinu Plingau

Îi doresc noului președinte și echipei acestuia mult succes, cu promisiunea că o să încerc să îl ajut cu tot ce pot atunci când mi-o va cere.

Dincolo de alegeri, au fost în toi pregătirile pentru cea mai spectaculoasă caravană din istoria Republicii Moldova – Caravana Trai mai bun, care reprezintă, practic, o continuare a Campaniei desfășurate în primăvara lui 2014 – Unirea înseamnă – care a constat dintr-o serie de spoturi TV și audio în care au fost prezentate beneficiile unirii Republicii Moldova cu România.

Caravana Tinerii Moldovei

De pe www.tinerii.md citire:

Caravana „Trai mai bun” presupune deplasarea unui autocar de 50 persoane, din sat în sat, pe parcursul lunii iulie. Cei 50 de voluntari vor fi tineri din România şi Republica Moldova care vor informa populaţia de la sat în privinţa beneficiilor pe care le pot obţine cetăţenii moldoveni datorită apropierii tot mai accelerate a Republicii Moldova de România.

Printre activităţile care vor fi desfăşurate în sate se numără:
- Donaţie de carte românească;
- Vizite la şcolile din localităţi;
- Distribuirea materialelor informative;
- Discuţii cu locuitorii satelor;
- Dialog cu autorităţile locale;
- Vopsire şi curăţare fântâni, troiţe;
- Curăţenie în cimitirele ostaşilor români;
- Proiecţii de film;
- Alte activităţi sociale, informative şi distracţie cât cuprinde.

Orarul și traseul Caravanei “Trai mai bun”:

  • 01 – 05 iulie 2014: Chişinău – Cahul – Chişinău;
  • 06 – 10 iulie 2014: Chişinău – Ştefan Vodă – Chişinău;
  • 11 – 15 iulie 2014: Chişinău – Ungheni – Chişinău;
  • 16 – 20 iulie 2014: Chişinău – Briceni – Chişinău;
  • 21 – 25 iulie 2014: Chişinău – Soroca – Chişinău;
  • 26 – 30 iulie 2014: Chişinău – Rezina – Chişinău.

Caravana Trai mai bun

Click pentru a mări

Toți cei care vor să se înscrie în calitate de voluntari turul 2 al Caravanei Trai mai bun (primul începe mâine și deja e plin autocarul cu voluntari :) ), ar fi bine să se grăbească.

Caravana Trai mai bun tur 2

Click pentru a mări

Înscrierile se pot face la adresa tinerii.md/caravana2 sau la numărul de telefon 067 52 11 36.

O casă pentru Paul Goma. Emisiune-teledon pe 28 iunie

Despre Paul Goma am scris de fiecare dată cu o admirație profundă (chiar dacă asta a însemnat, la un moment dat, să intru în coliziune cu un post de radio “liber”), fiind pe deplin convins că este, de departe, singurul român care ne poate servi drept reper de moralitate, constanță în viziuni și crezuri la sfârșitul secolului trecut, începutul secolului curent. Un român care ne este contemporan. Încă. Un român pe care nu ne-am deșteptat să îl prețuim la adevărata valoare. Nu încă.

Paul Goma

Paul Goma rămâne un român nedreptățit de propriii săi concetățeni. Au trecut aproape 40 de ani de când regimul comunist i-a retras cetăţenia română lui Goma şi familiei sale. Au trecut peste 20 de ani de când România nu mai este un stat comunist, dar Paul Goma nu a redevenit încă, aşa cum ar fi fost normal, cetăţean român. Din când în când, mai apar inițiative timide, încercări de a readuce acest caz în atenția opiniei publice. Din păcate, fără prea mare succes.

Din fericire, în Republica Moldova, lucrurile au stat altfel în ultimul timp. Primul semnal a venit în ianuarie 2013. Atunci, scriitorul şi disidentul Paul Goma a fost  propus pentru acordarea premiului Nobel pentru literatură de către Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova. Decizia a fost luată de Consiliul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, fiind pentru prima dată când este făcută publică o informaţie privind propunerea oficială a unui scriitor de origine basarabeană pentru acordarea premiului Nobel pentru literatură.

La câteva luni distanță, a urmat un alt gest de normalitate – lui Paul Goma i-a fost acordată cetățenia Republicii Moldova. Anunțul era făcut în aprilie 2013, de către scriitorul basarabean Andrei Ţurcanu, care declara atunci:

Paul Goma vine la Chişinău pentru a prelua conducerea Centrului de studiere a comunismului în Basarabia şi Bucovina, înfiinţat în această iarnă de Uniunea Scriitorilor din Moldova. Pentru început, instituţia urmează să stocheze arhiva pe care o deţine Paul Goma, iar ulterior să adune şi alte materiale scrise, audio şi video cu privire la comunismul din cele două provincii româneşti.

Centrul are nevoie de un sediu, iar familia Goma de o locuinţă, de aceea scriitorii au deschis două conturi bancare, în lei moldoveneşti şi în valută, şi îndeamnă oamenii de bună credinţă să facă donaţii.

Suntem în iunie 2014. Lucrurile, din păcate, nu par să fi evoluat. Din fericire, există o nouă inițiativă lăudabilă. În cadrul campaniei de readucere acasă a lui Paul Goma și de susținere a Centrului de Studiere a Comunismului în Basarabia și Bucovina “Paul Goma”, pe care ilustrul nostru compatriot îl va dirigui, Moldova 1, postul public de televiziune din Republica Moldova,  organizează sâmbătă, 28 iunie, între orele 15:00 şi 17:00, o emisiune-teledon, în direct, la care vor participa mai multe personalităţi ale vieţii publice de pe ambele maluri ale Prutului. În timpul acestei emisiuni pot face donaţii, sunând în studioul tv, toţi românii care vor ca marele scriitor şi militant anticomunist să se întoarcă acasă, după 70 de ani de pribegie.

Există și o pagină de Facebook – O casă pentru Paul Goma – cu informații în acest sens.

Există și niște conturi care pot fi utilizate pentru donații.

Donatii Centru de studiere a crimelor comunismului in Basarabia

Este puținul pe care îl putem face pentru cel mai mare român care ne este contemporan. Încă.

*****

Scriitorul Paul Goma trăieşte în prezent la Paris, unde a ajuns împreună cu familia în 1977, având statut de refugiat politic. Relaţiile sale cu statul român au fost tot timpul deosebit de reci. În timpul comunismului, scriitorul a avut probleme cu Securitatea, iar după publicarea, în 1997, a incomodului său “Jurnal”, Paul Goma a fost hărţuit şi marginalizat de elitele româneşti ale momentului pentru că “prea critica pe toată lumea”. În 1980, scriitorul a refuzat cetăţenia franceză, considerând că este prea târziu pentru aceasta, iar, timp de mai mulţi ani, Goma s-a declarat apatrid.

În 1977, o scrisoare deschisă prin care Paul Goma cerea respectarea drepturilor omului în România a fost citită la Radio România Liberă, rezultatul fiind excluderea lui din Uniunea Scriitorilor din România (USR). Scriitorului i-a fost reconfirmată calitatea de membru al Uniunii Scriitorilor din România în noiembrie 2011.

Unul dintre cei mai cunoscuţi disidenţi din timpul României comuniste şi unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori postbelici, Paul Goma s-a născut în Basarabia, pe 2 octombrie 1935. Odată cu cedarea Basarabiei fostei URSS, în urma Pactului Molotov-Ribbentrop, familia Goma s-a refugiat în România.

În mai 1952, elev în clasa a zecea a liceului “Gheorghe Lazăr” din Sibiu, Goma a fost convocat la Securitate şi reţinut opt zile, după care a fost exmatriculat din toate şcolile din ţară, deoarece susţinuse în şcoală cauza unor persoane anchetate şi arestate sub acuzaţia de anticomunism. A reuşit totuşi să se înscrie la liceul “Radu Negru” din Făgăraş, pe care l-a absolvit în iunie 1953. În 1954 a susţinut simultan examene de admitere la Universitatea din Bucureşti, la filologie română, şi la Institutul de literatură şi critică literară “Mihai Eminescu”. A reuşit la amândouă, dar a ales institutul. Din toamna anului 1955, a avut dispute la seminarii şi cursuri cu profesorii Radu Florian, Tamara Gane, Mihai Gafiţa, Toma George Maiorescu, Mihail Novicov, urmând ca în iunie 1956 să fie “judecat” de rectoratul universităţii. A apărut pentru prima dată “cazul Goma”. După înfrângerea revoluţiei maghiare din 1956 de către trupele sovietice, în luna noiembrie a aceluiaşi an, Paul Goma şi-a predat în semn de protest carnetul de membru UTM.

A fost arestat în noiembrie 1956, acuzat de “tentativă de organizare de manifestaţie ostilă”. În martie 1957, el a fost condamnat la doi ani de închisoare corecţională, pe care i-a executat la închisorile Jilava şi Gherla. Ulterior, a fost trimis cu domiciliu forţat în Bărăgan, la Lăteşti, azi Borduşani, din judeţul Ialomiţa, unde a rămas până în 1964.

Paul Goma

În martie 1977, a reuşit să publice în revista România literară un scurt articol, “Pământ de flori”, în care se referă la urmările dezastruosului cutremur de pământ de la 4 martie 1977.

În 1977, Goma a reuşit să trimită la postul Radio Europa Liberă o scrisoare deschisă în care cerea guvernului României respectarea drepturilor omului în ţară. Scrisoarea a fost difuzată de postul de radio. În consecinţă, a fost permanent urmărit, apoi arestat şi bătut de Securitate. Însă, fiind bine cunoscut în Occident şi repertoriat de organizaţia neguvernamentală împotriva încălcării drepturilor omului Amnesty International, Goma nu mai putea fi judecat şi condamnat fără a stârni proteste în străinătate.

La 20 noiembrie 1977, Goma, împreună cu soţia şi copilul, au fost decăzuţi din calitatea de cetăţeni români şi expulzaţi în Franţa. Ajunşi la Paris, au cerut azil politic. Aici Goma şi-a continuat lupta împotriva regimului comunist de la Bucureşti şi a lui Nicolae Ceauşescu. A sprijinit înfiinţarea, în 1979, a Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR), comparabil cu sindicatul polonez liber Solidarność. Ca reacţie la activitatea sa anticomunistă, a fost ţinta unui atac cu colet-capcană şi a unei tentative de asasinat puse la cale de regimul de la Bucureşti.

Printre cărţile lui Goma se numără “Jurnal de apocrif” (1999), “Garda inversă” (1997) şi “Basarabia” (2002).

Paul Goma – Memorialul durerii