feature photo

Articol deocheat #1

1. Adieu, Mişa! 2. Ilegalități la Primăria municipiului Chişinău 3. Un nou marş al Unirii 4. Ziua Eliberării Basarabiei 5. Conferință de presă Consiliul Unirii

1. ADIEU, MIȘA!
Am promis ieri pe Facebook precum că ofer celor care au votat anterior Partidul Liberal la alegeri și se gândeau, Doamne ferește, să o facă și pe viitor, un argument în plus să nu o facă. Pentru mine, ultimele evoluții din interiorul acestui partid, dar, mai ales comportamentul nesăbuit al liderului PL față [...]

Continuare

feature photo

Articol deocheat #2

FOTO & VIDEO: Comemorarea celor câtorva mii de români masacrați de sovietici în 1941 la Fântâna Albă şi despre crunta românofobie a Ucrainei

EROISMUL NEPORUNCIT ȘI UITAREA
Nu numai că eroismul nu se poate porunci, dar e cu neputință să-l răsplătești, spunea pe vremuri Nicolae Iorga.
Celor peste 3000 de români omorâți mișelește de către sovietici pe 1 aprilie, 1941, în poiana de la Varnița, în nordul Bucovinei, aproape de punctul numit la Fântâna Albă, eroismul nu le-a fost poruncit [...]

Continuare

feature photo

Articol deocheat #3

VIDEO: În Republica Moldova se moare pentru limba română, a 2-a victimă în mai puțin de 1 an a conflictului civilizațiilor

Astăzi, am fost la Holiday Service, firma de turism care afișează bannere pe care limba română și geografia sunt schilodite fără milă. După ce am descoperit în 2011 Kemer-ul, tot prin intermediul firmei respective, am zis că e păcat să mergem în altă parte atunci când există Turcia, cu zbor direct, mare transparentă, plajă prietenoasă, [...]

Continuare

feature photo

Articol deocheat #4

DICTATURA OPINIEI. Palma dată de Radio Europa Liberă libertății de exprimare şi piva lui Șelin

Știm cu toții că tăcerea e de multe ori de aur, la fel cum știm că aceeași tăcere dă naștere unui statut de filosof unora. Până astăzi, am ales să mă scald în scântei aurii și false impresii de filosofie, mutilându-mi dorința de exprimare prin reprimarea unei porniri de reacție publică la gestul [...]

Continuare

feature photo

Articol deocheat #5

“Basarabia şi Evreii”, reloaded în 2013. Antisemitismul din trecut ca scuză pentru românofobia din prezent, cazurile Paul Goma şi Valeriu Gafencu

Întotdeauna m-am întrebat de ce a existat de-a lungul istoriei o atitudine diferențiată atunci când a venit vorba de  victimele Holocaustului versus victimele comunismului, așa-zisul “Holocaust Roșu”? De ce în primul caz vorbim despre o zi instituită la nivel mondial de către Organizația Națiunilor Unite, iar într-al doilea caz nu? Mai ales în condițiile în [...]

Continuare

Despre INconstantIN.ro

INconstantIN.ro este un blog apărut pe 11 mai, 2008, după câteva luni de orbecăială prin măreaţa blogosferă românească şi este administrat de INconstantIN aka Constantin Codreanu.
Tematica blogului INconstantIN.ro tinde uşor spre o caracteristică de öberblog, cu accent pe subiecte ca: Politică, Web 2.0, Blogosfera românească (şi, din când în când, şi cea moldovenească), evenimente ce [...]

Articole

VIDEO: 28 iunie – Marş de doliu la Chişinău

Pe 28 iunie, Ziua Ocupației Basarabiei, la Chișinău va avea loc un Marș de doliu, un marș al demnității naționale.

Marsul Unirii coloana

Pentru Unire, pentru libertate, pentru spălarea rușinii de pe 9 mai.

FOTO & VIDEO: Capul lui Eminescu la picioarele lui Pușkin

Astăzi marcăm 124 de ani de la moartea Luceafărului poeziei române, românul absolut, Mihai Eminescu. Poetul a murit la 15 iunie 1889, în București, la doar 39 de ani.

Mihai Eminescu

Învăluită în multe speculații, biografia poetului încă mai naște întrebări fără răspunsuri sau, mai degrabă, întrebări cu răspunsuri multiple. O apropiere de adevăratele variante ale acestora le regăsim în minidocumentarul de mai jos, parte a Campaniei “Mari Români” de acum câțiva ani.

Asta dacă nu cumva, filmul lui Andrei Gheorghe, dimpotrivă, naște și mai multe întrebări. : )

Dar nu despre biografia sau creația lui Eminescu vorbim astăzi, ci despre memoria acestuia. Mai exact, despre un bust decapitat.

Românii din Hliboca (Adâncata), regiunea Cernăuți, au primit o veste cutremurătoare, care afectează întreaga comunitate românească din Nordul Bucovinei – bustul lui Mihai Eminescu, poetul național al românilor, care urma să fie dezvelit, sâmbătă, a fost decapitat de persoane necunoscute, în noaptea de joi spre vineri (13-14 iunie).

Bustul a fost realizat cu sprijinul financiar al românilor din regiunea Cernăuți, la inițiațiva Societății pentru Cultura Românească “Mihai Eminescu”. Șapcă a subliniat că proiectul s-a bucurat și de sprijinul autorităților, care au făcut demersurile necesare pentru ca monumentul să poată fi instalat în fața Muzelui Etnografic, adoptând în acest sens o serie de hotărâri, conform legislației în vigoare.

Așa arăta inițial.

Bust Mihai Eminescu

Așa a arătat după barbaria comisă.

Bust Mihai Eminescu fara cap

Reacțiile mass media și ale autorităților române au fost prompte. A reacționat senatorul Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României (de ce nu președintele?), a reacționat Ministerul Afacerilor Externe. Mai mult, în după amiaza zilei de 14 iunie, bustul a fost refăcut temporar și a fost amenajat spațiul unde se va  desfășura evenimentul de sâmbătă. Totodată, au fost luate  măsuri  necesare  pentru paza  monumentului.

Bust Mihai Eminescu

Decapitarea însă va lăsa o rană adâncă în corpul românismului din Ucraina și de pretutindeni. Simbolismul gestului de vandalizare vorbește de la sine. Continuă intimidarea celor care încă mai îndrăznesc să se declare români printre ucraineni, lucru pe care l-am observat și atunci când am fost în aprilie la Fântâna Albă. Partea și mai importantă e că acest act de vandalism s-a produs la câteva zile doar după ce un grup de descreierați, reprezentând  Asociația national-culturală a moldovenilor din regiunea Odesa au pichetat marţi Consulatul General al României la Odesa şi Administraţia Regională de Stat protestând împotriva “românizării moldovenilor”. :D

Este și acesta parte a unui război al simbolurilor de care vorbeam atunci când îmi exprimam indignarea privind faptul că în centrul capitalei Republicii Moldova, ca o sfidare la adresa Aleei Clasicilor Români din Grădina Publică “Ștefan cel Mare”, este amplasat bustul unui poet care și-a bătut joc în mod deschis de acest pământ și de băștinași. Imaginați-vă decapitarea lui Pușkin de la Chișinău! Sau, Doamne ferește, decapitarea bustului lui Taras Șevcenko, poet ucrainean, amplasat în centrul Bălți-ului, în câteva ore Dmitrii Rogozin și alți bufoni ca el ar fi făcut deja spume la gură…

Uimește cu desăvârșire în acest context lipsa unei reacții din partea Republicii Moldova ai cărei guvernanți au fost astăzi să depună flori la bustul lui Eminescu într-un gest inert, electoral, din obligație. Ciudat! Până și comuniștii lui Voronin și l-au asumat mereu pe Eminescu… Dar, de ce să ne mire, dacă aceeași conducere nu reacționează la faptul că un stat-fantomă instalează hotare și sechestrează cetățeni ai Republicii Moldova. Dacă de manevrele transnistrenilor nu le pasă, de ce le-ar păsa de un bust, nu?

Noi, ăștia mici, fără portofolii și pârghii ce să facem? Nu e cazul să răspundem cu aceeași monedă, deloc. Dar este, totuși, cazul să ne întrebăm de ce încă mai aplecăm capete în fața celor care nu merită deloc acest lucru, încă mai suntem civilizați cu cei care ne decapitează poeții. Mioritismul ăsta, bată-l vina! Știa el, Eminescu, ce să ne dorească…

[IMG: tocpress.info, euromedia-ucraina.blogspot.ro ]

1. Adieu, Mişa! 2. Ilegalități la Primăria municipiului Chişinău 3. Un nou marş al Unirii 4. Ziua Eliberării Basarabiei 5. Conferință de presă Consiliul Unirii

1. ADIEU, MIȘA!

Am promis ieri pe Facebook precum că ofer celor care au votat anterior Partidul Liberal la alegeri și se gândeau, Doamne ferește, să o facă și pe viitor, un argument în plus să nu o facă. Pentru mine, ultimele evoluții din interiorul acestui partid, dar, mai ales comportamentul nesăbuit al liderului PL față de foștii colegi de partid, față de cei care luptă pentru Unire și chiar față de jurnaliști m-au făcut să înțeleg că nu doar eu NU trebuie să votez Partidul Liberal, ci să îi îndemn și pe alții să nu o facă.

Mihai Ghimpu e un politician cu abilități și nevoi speciale în același timp. Este, într-un fel, oglinda lui Vladimir Voronin, ambii întrecându-se în catalogări și insulte la adresa colegilor, a concurenților politici și a jurnaliștilor. Aburcat în Parlament și în funcția de președinte interimar al Republicii Moldova pe umerii nepotului Dorin Chirtoacă de a cărei imagine a profitat din plin, Mihai Ghimpu nu a fost în totalitate un personaj politic negativ. A anulat vizele pentru cetățenii români în septembrie 2009, a instituit Comisia pentru condamnarea comunismului din Republica Moldova, a semnat un decret pentru declararea zilei de 28 iunie drept Zi a Ocupației Sovietice. Lucruri pentru care îi mulțumim, nu le uităm, cu precizarea însă că nu doar acestea îl definesc pe omul politic Ghimpu, unul care s-a schimbat într-un mod esențial odată debarcat din fotoliile puterii și ajuns simplu deputat.

Lucrul care m-a deranjat pe mine cel mai mult, român din Republica Moldova, a fost poziția liderului PL și a partidului în totalitate atunci când venea vorba de acțiunile de stradă pro-Unire, unele absolut necesare pentru a capta atenția media pentru această opțiune politică. Deși susținătorii și simpatizanții PL veneau la acțiunile unioniste organizate de noi, mai tiptil, mai pe ascuns, oficial ei se declarau împotriva acestora și chiar le condamnau. Ba mai mult, ne puneau bețe în roate atunci când venea vorba de traseul acțiunii, așa cum a fost cazul cu Marșul Unionist de pe 16 septembrie. Nepotul lui Ghimpu, actualul primar al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, a făcut tot posibilul să ne ducă pe străzi lăturalnice, ne-a amenințat cu judecata doar doar să nu ajungem noi în Piața Marii Adunări Naționale ca mai apoi, la începutul marșului nostru, să vină pentru a saluta capul coloanei de pe 16 septembrie. Duplicitar până în măduva oaselor.

Constantin Codreanu Dorin Chirtoaca

Unionismul calm, agale, pe ascuns pe care îl propagă liberalii e unul care niciodată nu va aduce împlinirea acestui ideal sfânt. Dar nu doar duplicitatea e marea problemă a lui Ghimpu and Co.

Recent, într-o discuție privată, distinsul domn Ghimpu a spus cuiva al cărui nume nu îl pot da că singura modalitate ca el să se alieze cu alt partid pentru a lupta pentru Unire e ca partidul respectiv să se desființeze și toți membrii și susținătorii să vină în rândurile Partidului Liberal și ar face bine să facă așa pentru că altfel în va distruge. E de mirare? Nu, din partea lui Ghimpu nu. Și asta fără a intra în povești spuse la ceas de taină despre cum același lider cu dizabilități și-a turnat pe vremuri verișorul…

Eu nu mă simt reprezentat de un om care recurge la atacuri virulente la adresa colegilor de partid, atât verbale (inclusiv astăzi în Parlamentul de la Chișinău când i-a spus fostei colege Ana Guțu următoarele: “…Sus pe deal la Soroca e Europa pentru voi. Ești o trădătoare, te-am adus cu un sac) cât și fizice (vă aduceți aminte de incidentul cu un alt fost coleg, Vitalie Marinuța). Eu nu mă simt reprezentat de un politician care atacă jurnaliștii încercând să le bage pumnul în gură. Eu nu mă simt reprezentat de un politician care își insultă concurenții electorali în loc să recurgă la argumente. Voi?

Partea și mai proastă e că acest comportament deșănțat este preluat și de puținii talibani ai lui Ghimpu care împroașcă la stânga și la dreapta cu invective pe oricine îndrăznește să le atace liderul și partidul. Ieri când am postat statusul pe Facebook precum că urmează un articol pe blog deloc prietenos PL-ului, un băiețică având pușca lată între pupile, m-a acuzat spunând “Constantin Codreanu e omul lui Filat”, apoi că suntem toți derbedei care nu mai cred în Ghimpu și, spre final, a spus că nici la marșuri unioniste nu mai vine. :) Starea de dizabilitate e contagioasă, e clar! Sunt într-atât de duși cu pluta încât spun bazaconii precum că PL va lua la următoarele alegeri mai mult decât a luat la ultimele.

Așa că, dacă mai vreți să votați un asemenea individ, prin urmare, un asemenea partid, nu aveți decât, eu îi zic “Adieu, Mișa!” de pe acum.

Mihai Ghimpu

Până una alta însă, Mișa, dance! :)

Pe cine altcineva să votăm dacă nu PL? Opțiuni sunt o groază. PLDM, PD, PCRM, PSRM, PPRM și alte RM-uri. : ) Dar dacă e să vorbim serios, mai bine nu votăm, sau votăm împotriva tuturor distrugând buletinul de vot, fie, de ce nu, votăm PNL-ul, singurul partid din Republica Moldova care are inclus în statut obiectivul Unirii celor 2 state românești. Alegerea vă aparține.

Deocamdată, acesta e un articol în care îndemn lumea să nu voteze Partidul Liberal cu Mihai Ghimpu pe post de președinte. Când va veni timpul, voi spune și pe cine o să votez eu, respectiv, pe cine o să vă îndemn și pe voi să votați.

2. ILEGALITĂȚI LA PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIȘINĂU

Ajungem acum la povestea de care vorbeam ieri în statusul de pe Facebook. Dincolo de un lider cu dizabilități care fără nepotul primar ar fi rămas la același nivel de președinte al unui part sortit extraparlamentarismului perpetuu – Partidul Reformei – liberalii nu merită votați și pentru că își permit să încalce legea în cel mai brutal mod cu putință, deschis, fără a se sinchisi. Le luăm pe rând.

În fiecare an, atunci când vine vorba datele simbolice pentru românii basarabeni, Partidul Liberal are rezervate locurile-cheie din Chișinău alocate manifestațiilor stradale cu punct maxim de atracție – Piața Marii Adunări Naționale și scuarul Teatrului Național de Operă și Balet. Indiferent dacă fac sau nu vreo activitate în acel perimetru, PL-ul le are rezervate. Vorba aia, pentru orice eventualitate. Există zvonuri precum că ei au făcut acest lucru pe câteva zeci de ani înainte… Nu că ar fi o problemă. Legea RM Nr. 26 din  22.02.2008  privind întrunirile nu prevede vreo restricție în acest sens. Deși spune în Capitolul 2, Articolul 10, alineat 1 că “orice persoană care intenţionează să desfăşoare o întrunire notifică în scris, printr-o declaraţie prealabilă, autoritatea administraţiei publice locale din unitatea administrativ-teritorială respectivă cu cel puţin 5 zile înainte de data desfăşurării întrunirii“, aceasta nu are nicio prevedere cu privire la termenul maxim alocat. Altfel spus, dacă eu vreau să depun o declarație precum că vreau să desfășor o acțiune în 2025, nu ar fi nicio problemă.

Problema apare însă atunci când este încălcată aceeași lege prin faptul că nu este respectat următorul alineat din același articol 10 care spune că: În declaraţia prealabilă se indică numele sau (în cazul unei persoane juridice) denumirea organizatorului, datele de contact ale organizatorului, scopul întrunirii, locul, data, ora începerii şi durata întrunirii, traseele întrunirii (după caz), forma de desfăşurare a întrunirii, numărul aproximativ de participanţi, serviciile solicitate din partea autorităţii administraţiei publice locale. Să vedem mai jos o cerere depusă de Partidul Liberal pentru data de 28 iunie 2013 (atenția la data la care a fost depusă cererea!).

Partidul Liberal PMAN

Click pentru a mări

Nici vorbă de “scop”. Încălcare a legislației. Continuăm cu încălcarea bunului-simț și a logicii. O altă cerere a PL pentru aceeași dată de 28 iunie 2013.

Partidul Liberal Opera si Balet

Click pentru a mări

Câtă normalitate există în comportamentul liberalilor? : ) Să înțeleg că vor alerga din PMAN în scuarul TNOB sau invers în aceeași zi cu câteva sute de oameni după ei ca să ce? Bun. Mergem mai departe, cu precizarea că surse de pe la primărie spun că atunci când se apropie o dată din aceasta și altcineva depune o cerere, iar PL-ul nu este pregătit, totul se rezolvă cu o antedatare a cererii. Nimic mai simplu.

Spre comparație. Mai jos, cererea depusă de către Asociaţia Veteranilor de război–1992 „Tiras–Tighina”. Completată frumos, ca la carte.

AVR Tiras Tighina

Până și cei de la “Liga Tineretului Rus” Continuare

Guvernul de la Chişinău încalcă una din prevederile de bază ale Constituției Republicii Moldova

Despre acest fapt halucinant mă pornisem să scriu de câteva ori, dar tot nu prindeam și o conotație specială pentru a-i acutiza impactul. Am și martori! : ) Și iată că a venit ziua potrivită. Nu, nu e ziua în care rușii sărbătoresc ziua națională. : D

Pe 12 iunie 2002, Guvernul moldovean, avându-l în frunte pe premierul bombonel Vasile Tarlev, un nevolnic și un megaconsecvent supus al lui Vladimir Voronin, pe atunci președinte al statului, a interzis utilizarea formulei “limba şi literatura română” în documentele oficiale, motivând că în Constituţie limba de stat este “limba moldovenească”. Cu această ocazie, Tarlev și-a făcut intrarea în istorie cu afirmația “n-are importanță limba, ci ce pui pe limbă”. Evident, nu contează deloc, tocmai de aceea hai să impunem interdicții, nu? Logică supremă!

În 2009, odată cu înlăturarea comuniștilor de la putere și accederea în fotolii a dătătorilor de speranțe (deșarte, așa cum am constatat ulterior) al reprezentanților celor trei partide (PL, PLDM și PD) care au format Alianța pentru Integrarea Europeană, glotonimul “limba română” a revenit în uzul oficialilor și a reapărut la postul public de televiziune, Moldova 1, și la cel de radio, Radio Moldova, acolo unde până atunci “moldoveneasca” trona fără niciun stres. Vă amintiți, probabil, de istorica declarație a premierului Vlad Filat de la Bruxelles din octombrie 2009 remarcată și de către cei de la Radio Europa Liberă:

In Brussels, on September 29, Filat became the first Moldovan leader in a decade to publicly announce abroad that his language is “Romanian”.

La o lună după respectiva afirmație a premierului moldovean, site-ul oficial al Guvernului de la Chișinău, ca și cel al Parlamentului, de altfel, aveau încă trecute în opțiuni de vizualizare “limba moldovenească”.

Site-ul Guvernului Republicii Moldova

Click pentru a mări

Site-ul Parlamentului Republicii Moldova

Click pentru a mări

În mai puțin de câteva săptămâni, lucrurile s-au schimbat însă.

Site-ul Guvernului Republicii Moldova

Click pentru a mări

Site-ul Parlamentului Republicii Moldova

Click pentru a mări

Între timp, după ce președintele Parlamentului de la Chișinău, Marian Lupu, s-a răzgândit cu privire la limba pe care o vorbește, spunând în cadrul unei emisiuni TV că în Republica Moldova se vorbește “limba moldovenească” și nicidecum limba română, de pe site-ul Parlamentului, www.parlament.md, au dispărut opțiunile lingvistice de vizualizare a site-ului ca să nu existe discuții. În schimb, pe site-ul Guvernului, www.gov.md, pagina de start ne întâmpină cu un frumos RO EN RU.

Site Guvernul Republicii Moldova

Click pentru a mări

Și atunci, rezultă că Guvernul Republicii Moldova încalcă nestingherit Constituția statului al cărui guvern este? Articolul 13 din Constituție spune clar că “limba moldovenească” e limba de stat în Republica Moldova. Doar nu e careva naiv să spună că “lasă, dle, e doar vorba de site-ul Guvernului”… Nu, e vorba de un instrument oficial asumat al puterii executive a unui stat!

Deși este bizară și chiar ilară de-a dreptul această situație, nu e deloc de râs. Eterna bătălie limba română vs. “limba moldovenească” nu se mai limitează doar la șicane de ordin economic și gramatical ca într-un caz sau altul. Am ajuns la situații în care lipsa unui cadru juridic adecvat și, prin urmare, spațiul lăsat pentru interpretări face victime, la propriu!

Această lașitate a politicienilor de la Chișinău îi face și pe alții, din exterior, să ne scuipe în suflet și să nu ne respecte. Degeaba ne scremem noi să le demonstrăm celor de la ONU, de exemplu, că “limba moldovenească” nu există și să le cerem să nu mai elaboreze rapoarte decât în limba română, atât timp cât politicienii de la Chișinău și cei care ne reprezintă în lume spun altceva. Nu ne rămâne decât să facem haz de necaz sau să ne plângem de milă, gândindu-ne că măcar alții încearcă să își rezolve cumva problemele legate de limba maternă într-un fel sau altul.

Mi-e rușine mie (că lor nu le este, e clar) de cei care se lăfăie cu portofolii de miniștri, deputați și alte celea într-un stat în care tronează ipocrizia în masă, ei făcându-se complici la propagarea unei minciuni grosolane, impuse pe vremurile sovietice. De Imperiul Răului am scăpat, de una din cele mai mari minciuni ale acestuia impuse basarabenilor nu încă, nici la peste 2 decenii de suveranitate și independență… Halal!

P.S. Ca fapt divers – pe site-ul președinției Republicii Moldova, www.presedinte.md, a existat mereu opțiunea “ROM”, inclusiv pe vremea lui Vladimir Voronin. Din neatenție atunci, asumat ulterior, odată cu aburcarea în fotoliu a lui Mihai Ghimpu. A rămas la fel odată cu alegerea lui Vlad Țurcanu Nicolae Timofti în calitate de președinte.

Caz fără precedent: Autoritatea Națională pentru Cetățenie retrage cetățenia română unei persoane care a obținut-o în mod fraudulos. Pe când retragerea cetățeniei române și membrilor organizațiilor românofobe de la Chișinău?

Week-end-ul acesta am fost la țară să mai scutur de pe mine toxine și să mă reumplu de vitamine, la propriu și la figurat.

Constantin Codreanu Conac

Prin urmare, nu am avut plăcerea să citesc un comunicat apărut vineri, 7 iunie, pe site-ul Autorității Naționale pentru Cetățenie, spunând următoarele:

Urmare sesizărilor formulate de către autorităţile competente, Comisia pentru Cetăţenie, constantând îndeplinite condiţiile legale privind retragerea cetăţeniei române, a propus Preşedintelui ANC, prin raport motivat, retragerea cetăţeniei române numitei Selezniova Olga, având ca motiv dobândirea cetăţeniei române prin mijloace frauduloase, iar numiţilor Alexandru Ioan (fost Wang Yan) şi Said Baaklini, pe motive ce ţin de securitatea naţională a României.

În acest sens, au fost emise ordinele Preşedintelui ANC de retragere a cetăţeniei române nr. 285 din 08.05.2013, nr. 365 din 05.06.2013 şi nr. 367 din 07.06.2013.

Procedura de retragere a cetăţeniei s-a derulat în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art.32 din Legea 21/1991 republicată cu respectarea principiului contradictorialităţii şi a dreptului la apărare.

Deși cele două cazuri în care ca motiv a fost invocată “securitatea națională a României” sunt și ele importante, mult mai important e cazul Olgă Selezniova, cea care a dobândit cetățenia prin mijloace frauduloase, un caz emblematic pentru zecile de mii de cetățeni ai Republicii Moldova/Ucrainei care își redobândesc cetățenia română apelând la serviciile unor părți terțe care au făcut un ditamai business-ul din această procedură. Evident, în marea lor majoritate, persoanele respective sunt etnici ruși sau ucraineni care nu știu boabă de română și nu au nimic în comun cu România, ba dimpotrivă, exprimă adânci resentimente față de tot ceea ce este românesc.

Paşaport România.jpg

E bine că s-a creat un precedent. Procesul de asanare început în martie 2012 la Autoritatea Națională pentru Cetățenie pare să dea roade.

La sfârșitul lui 2011, ne bucuram de 1 declarație și de 1 un proiect de amendament la legea privind redobândirea cetățeniei române. Declarația fusese făcut de către Tiberiu Trifan, ministru consilier, coordonator al Secţiei Consulare, Ambasada României în Republica Moldova:

Cetăţenii Republicii Moldova, care au dreptul să redobândească cetăţenia română şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor, dar nu cunosc limba română, nu îşi vor putea valorifica acest drept decât după ce vor poseda cunoştinţe elementare de limba română care să le permită depunerea jurământului de credinţă faţă de România.

A urmat la scurt timp și promisiunea unui amendament, promisiune făcută de senatorul PDL, Viorel Badea.

Printr-un amendament adus Legii cetăţeniei, vom propune cunoaşterea obligatorie a limbii române pentru toţi cei care solicită dobândirea/redobândirea cetăţeniei române.

O spuneam atunci, o repet acum. La o privire fulgerătoare aruncată Legii Cetățeniei 21/1991, vom fi surprinși, unii dintre noi, probabil, să constatăm că o prevedere privind cunoașterea limbii române există deja, Art. 8, f) – cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială.

Doar că respectiva prevedere se referă doar la cei care dobândesc cetățenia română, ei fiind, ulterior, supuși și unui interviu: Comisia pentru Cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor de acordare a cetăţeniei române, respectiv cunoaşterea de către solicitant a limbii române (scris şi citit), a cunoştinţelor de cultură şi civilizaţie românească ale acestuia, precum şi cunoaşterea prevederilor Constituţiei României şi Imnul Naţional.

Nu același lucru e valabil și pentru “redobânditorii” de cetățenie română, cetățeni ai Republicii Moldova sau ai Ucrainei, mulți dintre care sunt rusoi care ajung să aibă Cărți de Identitate cu domiciliu în București, dar care să nu poată spune nici măcar un elementar “mulțumesc” statului român pentru cetățenia acordată.

Au trecut 2 ani. Din păcate, pe de o parte, amendamentul promis nu a fost operat și sunt în continuare cazuri în care cetățenia română este redobândită de oameni care nu știu a închega o frază în română, pe de altă parte, nu știm câte cazuri au fost când angajații consulatului României au respins dosare de redobândire a cetățeniei române pe motiv de necunoaștere a limbii române… Tocmai de aceea e un motiv de bucurie în plus decizia ANC de a retrage cetățenia cuiva care a obținut-o prin metode frauduloase, e un pas înainte.

Următorul pas, unul mai important, ar fi cel prin care cetățenia română ar fi retrasă în bloc membrilor organizațiilor românofobe de la Chișinău. Inițierea unui demers în acest sens a fost promisă de către platforma unionistă “Consiliul Unirii” în aprilie 2012. Se vorbea despre întocmirea unei liste negre a cetățenilor Republicii Moldova care și-au redobândit cetățenia română. Lista respectivă urma să includă persoanele cu dublă cetățenie care nu doar au sentimente românofobe, ci le și exprimă într-un mod activ, urmând ca acea listă neagră să ajungă în Parlamentul României prin intermediul unor deputați români.

Din păcate, ca și în cazul amendamentului, inițiativă a murit în fașă. Dar nu e o problemă, pentru că nu e nevoie de niciun deputat român pentru ca Autoritatea Națională pentru Cetățenie să recurgă la un astfel de gest.

Aruncând un ochi peste Legea cetăţeniei române (LEGEA Nr. 21 din 1 martie 1991, republicată) ne oprim genele asupra următoarelor:

CAPITOLUL V

Pierderea cetăţeniei române

ART. 24

Cetăţenia română se pierde prin:

a) retragerea cetăţeniei române;

b) aprobarea renunţării la cetăţenia română;

c) în alte cazuri prevăzute de lege.

A. Prin retragerea cetăţeniei române

ART. 25

(1) Cetăţenia română se poate retrage persoanei care:

a) aflată în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României;

b) aflată în străinătate, se înrolează în forţele armate ale unui stat cu care România a rupt relaţiile diplomatice sau cu care este în stare de război;

c) a obţinut cetăţenia română prin mijloace frauduloase;

d) este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârşit alte fapte care pun în pericol siguranţa naţională.

(2) Cetăţenia română nu poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin naştere.

ART. 32

(1) Orice autoritate sau persoană care are cunoştinţă de existenţa unui motiv pentru retragerea cetăţeniei române poate sesiza, în scris, Comisia, având obligaţia să prezinte dovezile de care dispune.

Deci, practic, cei de la ANC ar trebui să se autosesizeze. Dovezi în acest sens sunt suficiente de la Marșurile Unioniste de la Chișinău (25 martie), Cahul și Bălți, de exemplu, momente-cheie în care românofobi notorii aruncau cu invective și nu numai la adresa românilor și a României sau declarațiile publice făcute în acest registru de persoane precum lideri marcanți ai Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova sau formațiuni precum “Liga Tineretului Rus” și “Patrioții Moldovei”.

Așa că, hai, ANC, știm că poți! :)