Week-end-ul acesta am fost la țară să mai scutur de pe mine toxine și să mă reumplu de vitamine, la propriu și la figurat.

Prin urmare, nu am avut plăcerea să citesc un comunicat apărut vineri, 7 iunie, pe site-ul Autorității Naționale pentru Cetățenie, spunând următoarele:
Urmare sesizărilor formulate de către autorităţile competente, Comisia pentru Cetăţenie, constantând îndeplinite condiţiile legale privind retragerea cetăţeniei române, a propus Preşedintelui ANC, prin raport motivat, retragerea cetăţeniei române numitei Selezniova Olga, având ca motiv dobândirea cetăţeniei române prin mijloace frauduloase, iar numiţilor Alexandru Ioan (fost Wang Yan) şi Said Baaklini, pe motive ce ţin de securitatea naţională a României.
În acest sens, au fost emise ordinele Preşedintelui ANC de retragere a cetăţeniei române nr. 285 din 08.05.2013, nr. 365 din 05.06.2013 şi nr. 367 din 07.06.2013.
Procedura de retragere a cetăţeniei s-a derulat în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art.32 din Legea 21/1991 republicată cu respectarea principiului contradictorialităţii şi a dreptului la apărare.
Deși cele două cazuri în care ca motiv a fost invocată “securitatea națională a României” sunt și ele importante, mult mai important e cazul Olgă Selezniova, cea care a dobândit cetățenia prin mijloace frauduloase, un caz emblematic pentru zecile de mii de cetățeni ai Republicii Moldova/Ucrainei care își redobândesc cetățenia română apelând la serviciile unor părți terțe care au făcut un ditamai business-ul din această procedură. Evident, în marea lor majoritate, persoanele respective sunt etnici ruși sau ucraineni care nu știu boabă de română și nu au nimic în comun cu România, ba dimpotrivă, exprimă adânci resentimente față de tot ceea ce este românesc.

E bine că s-a creat un precedent. Procesul de asanare început în martie 2012 la Autoritatea Națională pentru Cetățenie pare să dea roade.
La sfârșitul lui 2011, ne bucuram de 1 declarație și de 1 un proiect de amendament la legea privind redobândirea cetățeniei române. Declarația fusese făcut de către Tiberiu Trifan, ministru consilier, coordonator al Secţiei Consulare, Ambasada României în Republica Moldova:
Cetăţenii Republicii Moldova, care au dreptul să redobândească cetăţenia română şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor, dar nu cunosc limba română, nu îşi vor putea valorifica acest drept decât după ce vor poseda cunoştinţe elementare de limba română care să le permită depunerea jurământului de credinţă faţă de România.
A urmat la scurt timp și promisiunea unui amendament, promisiune făcută de senatorul PDL, Viorel Badea.
Printr-un amendament adus Legii cetăţeniei, vom propune cunoaşterea obligatorie a limbii române pentru toţi cei care solicită dobândirea/redobândirea cetăţeniei române.
O spuneam atunci, o repet acum. La o privire fulgerătoare aruncată Legii Cetățeniei 21/1991, vom fi surprinși, unii dintre noi, probabil, să constatăm că o prevedere privind cunoașterea limbii române există deja, Art. 8, f) – cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială.
Doar că respectiva prevedere se referă doar la cei care dobândesc cetățenia română, ei fiind, ulterior, supuși și unui interviu: Comisia pentru Cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor de acordare a cetăţeniei române, respectiv cunoaşterea de către solicitant a limbii române (scris şi citit), a cunoştinţelor de cultură şi civilizaţie românească ale acestuia, precum şi cunoaşterea prevederilor Constituţiei României şi Imnul Naţional.
Nu același lucru e valabil și pentru “redobânditorii” de cetățenie română, cetățeni ai Republicii Moldova sau ai Ucrainei, mulți dintre care sunt rusoi care ajung să aibă Cărți de Identitate cu domiciliu în București, dar care să nu poată spune nici măcar un elementar “mulțumesc” statului român pentru cetățenia acordată.
Au trecut 2 ani. Din păcate, pe de o parte, amendamentul promis nu a fost operat și sunt în continuare cazuri în care cetățenia română este redobândită de oameni care nu știu a închega o frază în română, pe de altă parte, nu știm câte cazuri au fost când angajații consulatului României au respins dosare de redobândire a cetățeniei române pe motiv de necunoaștere a limbii române… Tocmai de aceea e un motiv de bucurie în plus decizia ANC de a retrage cetățenia cuiva care a obținut-o prin metode frauduloase, e un pas înainte.
Următorul pas, unul mai important, ar fi cel prin care cetățenia română ar fi retrasă în bloc membrilor organizațiilor românofobe de la Chișinău. Inițierea unui demers în acest sens a fost promisă de către platforma unionistă “Consiliul Unirii” în aprilie 2012. Se vorbea despre întocmirea unei liste negre a cetățenilor Republicii Moldova care și-au redobândit cetățenia română. Lista respectivă urma să includă persoanele cu dublă cetățenie care nu doar au sentimente românofobe, ci le și exprimă într-un mod activ, urmând ca acea listă neagră să ajungă în Parlamentul României prin intermediul unor deputați români.
Din păcate, ca și în cazul amendamentului, inițiativă a murit în fașă. Dar nu e o problemă, pentru că nu e nevoie de niciun deputat român pentru ca Autoritatea Națională pentru Cetățenie să recurgă la un astfel de gest.
Aruncând un ochi peste Legea cetăţeniei române (LEGEA Nr. 21 din 1 martie 1991, republicată) ne oprim genele asupra următoarelor:
CAPITOLUL V
Pierderea cetăţeniei române
ART. 24
Cetăţenia română se pierde prin:
a) retragerea cetăţeniei române;
b) aprobarea renunţării la cetăţenia română;
c) în alte cazuri prevăzute de lege.
A. Prin retragerea cetăţeniei române
ART. 25
(1) Cetăţenia română se poate retrage persoanei care:
a) aflată în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României;
b) aflată în străinătate, se înrolează în forţele armate ale unui stat cu care România a rupt relaţiile diplomatice sau cu care este în stare de război;
c) a obţinut cetăţenia română prin mijloace frauduloase;
d) este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârşit alte fapte care pun în pericol siguranţa naţională.
(2) Cetăţenia română nu poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin naştere.
…
ART. 32
(1) Orice autoritate sau persoană care are cunoştinţă de existenţa unui motiv pentru retragerea cetăţeniei române poate sesiza, în scris, Comisia, având obligaţia să prezinte dovezile de care dispune.
Deci, practic, cei de la ANC ar trebui să se autosesizeze. Dovezi în acest sens sunt suficiente de la Marșurile Unioniste de la Chișinău (25 martie), Cahul și Bălți, de exemplu, momente-cheie în care românofobi notorii aruncau cu invective și nu numai la adresa românilor și a României sau declarațiile publice făcute în acest registru de persoane precum lideri marcanți ai Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova sau formațiuni precum “Liga Tineretului Rus” și “Patrioții Moldovei”.
Așa că, hai, ANC, știm că poți!