INconstantIN

Pe 28 iunie, Ziua Ocupației Basarabiei, la Chișinău va avea loc un Marș de doliu, un marș al demnității naționale.

Pentru Unire, pentru libertate, pentru spălarea rușinii de pe 9 mai.

1. ADIEU, MIȘA!

Am promis ieri pe Facebook precum că ofer celor care au votat anterior Partidul Liberal la alegeri și se gândeau, Doamne ferește, să o facă și pe viitor, un argument în plus să nu o facă. Pentru mine, ultimele evoluții din interiorul acestui partid, dar, mai ales comportamentul nesăbuit al liderului PL față de foștii colegi de partid, față de cei care luptă pentru Unire și chiar față de jurnaliști m-au făcut să înțeleg că nu doar eu NU trebuie să votez Partidul Liberal, ci să îi îndemn și pe alții să nu o facă.

Mihai Ghimpu e un politician cu abilități și nevoi speciale în același timp. Este, într-un fel, oglinda lui Vladimir Voronin, ambii întrecându-se în catalogări și insulte la adresa colegilor, a concurenților politici și a jurnaliștilor. Aburcat în Parlament și în funcția de președinte interimar al Republicii Moldova pe umerii nepotului Dorin Chirtoacă de a cărei imagine a profitat din plin, Mihai Ghimpu nu a fost în totalitate un personaj politic negativ. A anulat vizele pentru cetățenii români în septembrie 2009, a instituit Comisia pentru condamnarea comunismului din Republica Moldova, a semnat un decret pentru declararea zilei de 28 iunie drept Zi a Ocupației Sovietice. Lucruri pentru care îi mulțumim, nu le uităm, cu precizarea însă că nu doar acestea îl definesc pe omul politic Ghimpu, unul care s-a schimbat într-un mod esențial odată debarcat din fotoliile puterii și ajuns simplu deputat.

Lucrul care m-a deranjat pe mine cel mai mult, român din Republica Moldova, a fost poziția liderului PL și a partidului în totalitate atunci când venea vorba de acțiunile de stradă pro-Unire, unele absolut necesare pentru a capta atenția media pentru această opțiune politică. Deși susținătorii și simpatizanții PL veneau la acțiunile unioniste organizate de noi, mai tiptil, mai pe ascuns, oficial ei se declarau împotriva acestora și chiar le condamnau. Ba mai mult, ne puneau bețe în roate atunci când venea vorba de traseul acțiunii, așa cum a fost cazul cu Marșul Unionist de pe 16 septembrie. Nepotul lui Ghimpu, actualul primar al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, a făcut tot posibilul să ne ducă pe străzi lăturalnice, ne-a amenințat cu judecata doar doar să nu ajungem noi în Piața Marii Adunări Naționale ca mai apoi, la începutul marșului nostru, să vină pentru a saluta capul coloanei de pe 16 septembrie. Duplicitar până în măduva oaselor.

Unionismul calm, agale, pe ascuns pe care îl propagă liberalii e unul care niciodată nu va aduce împlinirea acestui ideal sfânt. Dar nu doar duplicitatea e marea problemă a lui Ghimpu and Co.

Recent, într-o discuție privată, distinsul domn Ghimpu a spus cuiva al cărui nume nu îl pot da că singura modalitate ca el să se alieze cu alt partid pentru a lupta pentru Unire e ca partidul respectiv să se desființeze și toți membrii și susținătorii să vină în rândurile Partidului Liberal și ar face bine să facă așa pentru că altfel în va distruge. E de mirare? Nu, din partea lui Ghimpu nu. Și asta fără a intra în povești spuse la ceas de taină despre cum același lider cu dizabilități și-a turnat pe vremuri verișorul…

Eu nu mă simt reprezentat de un om care recurge la atacuri virulente la adresa colegilor de partid, atât verbale (inclusiv astăzi în Parlamentul de la Chișinău când i-a spus fostei colege Ana Guțu următoarele: “…Sus pe deal la Soroca e Europa pentru voi. Ești o trădătoare, te-am adus cu un sac) cât și fizice (vă aduceți aminte de incidentul cu un alt fost coleg, Vitalie Marinuța). Eu nu mă simt reprezentat de un politician care atacă jurnaliștii încercând să le bage pumnul în gură. Eu nu mă simt reprezentat de un politician care își insultă concurenții electorali în loc să recurgă la argumente. Voi?

Partea și mai proastă e că acest comportament deșănțat este preluat și de puținii talibani ai lui Ghimpu care împroașcă la stânga și la dreapta cu invective pe oricine îndrăznește să le atace liderul și partidul. Ieri când am postat statusul pe Facebook precum că urmează un articol pe blog deloc prietenos PL-ului, un băiețică având pușca lată între pupile, m-a acuzat spunând “Constantin Codreanu e omul lui Filat”, apoi că suntem toți derbedei care nu mai cred în Ghimpu și, spre final, a spus că nici la marșuri unioniste nu mai vine. Starea de dizabilitate e contagioasă, e clar! Sunt într-atât de duși cu pluta încât spun bazaconii precum că PL va lua la următoarele alegeri mai mult decât a luat la ultimele.

Așa că, dacă mai vreți să votați un asemenea individ, prin urmare, un asemenea partid, nu aveți decât, eu îi zic “Adieu, Mișa!” de pe acum.

Până una alta însă, Mișa, dance!

Pe cine altcineva să votăm dacă nu PL? Opțiuni sunt o groază. PLDM, PD, PCRM, PSRM, PPRM și alte RM-uri. : ) Dar dacă e să vorbim serios, mai bine nu votăm, sau votăm împotriva tuturor distrugând buletinul de vot, fie, de ce nu, votăm PNL-ul, singurul partid din Republica Moldova care are inclus în statut obiectivul Unirii celor 2 state românești. Alegerea vă aparține.

Deocamdată, acesta e un articol în care îndemn lumea să nu voteze Partidul Liberal cu Mihai Ghimpu pe post de președinte. Când va veni timpul, voi spune și pe cine o să votez eu, respectiv, pe cine o să vă îndemn și pe voi să votați.

2. ILEGALITĂȚI LA PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIȘINĂU

Ajungem acum la povestea de care vorbeam ieri în statusul de pe Facebook. Dincolo de un lider cu dizabilități care fără nepotul primar ar fi rămas la același nivel de președinte al unui part sortit extraparlamentarismului perpetuu – Partidul Reformei – liberalii nu merită votați și pentru că își permit să încalce legea în cel mai brutal mod cu putință, deschis, fără a se sinchisi. Le luăm pe rând.

În fiecare an, atunci când vine vorba datele simbolice pentru românii basarabeni, Partidul Liberal are rezervate locurile-cheie din Chișinău alocate manifestațiilor stradale cu punct maxim de atracție – Piața Marii Adunări Naționale și scuarul Teatrului Național de Operă și Balet. Indiferent dacă fac sau nu vreo activitate în acel perimetru, PL-ul le are rezervate. Vorba aia, pentru orice eventualitate. Există zvonuri precum că ei au făcut acest lucru pe câteva zeci de ani înainte… Nu că ar fi o problemă. Legea RM Nr. 26 din  22.02.2008  privind întrunirile nu prevede vreo restricție în acest sens. Deși spune în Capitolul 2, Articolul 10, alineat 1 că “orice persoană care intenţionează să desfăşoare o întrunire notifică în scris, printr-o declaraţie prealabilă, autoritatea administraţiei publice locale din unitatea administrativ-teritorială respectivă cu cel puţin 5 zile înainte de data desfăşurării întrunirii“, aceasta nu are nicio prevedere cu privire la termenul maxim alocat. Altfel spus, dacă eu vreau să depun o declarație precum că vreau să desfășor o acțiune în 2025, nu ar fi nicio problemă.

Problema apare însă atunci când este încălcată aceeași lege prin faptul că nu este respectat următorul alineat din același articol 10 care spune că: În declaraţia prealabilă se indică numele sau (în cazul unei persoane juridice) denumirea organizatorului, datele de contact ale organizatorului, scopul întrunirii, locul, data, ora începerii şi durata întrunirii, traseele întrunirii (după caz), forma de desfăşurare a întrunirii, numărul aproximativ de participanţi, serviciile solicitate din partea autorităţii administraţiei publice locale. Să vedem mai jos o cerere depusă de Partidul Liberal pentru data de 28 iunie 2013 (atenția la data la care a fost depusă cererea!).

Click pentru a mări

Nici vorbă de “scop”. Încălcare a legislației. Continuăm cu încălcarea bunului-simț și a logicii. O altă cerere a PL pentru aceeași dată de 28 iunie 2013.

Click pentru a mări

Câtă normalitate există în comportamentul liberalilor? : ) Să înțeleg că vor alerga din PMAN în scuarul TNOB sau invers în aceeași zi cu câteva sute de oameni după ei ca să ce? Bun. Mergem mai departe, cu precizarea că surse de pe la primărie spun că atunci când se apropie o dată din aceasta și altcineva depune o cerere, iar PL-ul nu este pregătit, totul se rezolvă cu o antedatare a cererii. Nimic mai simplu.

Spre comparație. Mai jos, cererea depusă de către Asociaţia Veteranilor de război–1992 „Tiras–Tighina”. Completată frumos, ca la carte.

Până și cei de la “Liga Tineretului Rus” Continuare

Week-end-ul acesta am fost la țară să mai scutur de pe mine toxine și să mă reumplu de vitamine, la propriu și la figurat.

Prin urmare, nu am avut plăcerea să citesc un comunicat apărut vineri, 7 iunie, pe site-ul Autorității Naționale pentru Cetățenie, spunând următoarele:

Urmare sesizărilor formulate de către autorităţile competente, Comisia pentru Cetăţenie, constantând îndeplinite condiţiile legale privind retragerea cetăţeniei române, a propus Preşedintelui ANC, prin raport motivat, retragerea cetăţeniei române numitei Selezniova Olga, având ca motiv dobândirea cetăţeniei române prin mijloace frauduloase, iar numiţilor Alexandru Ioan (fost Wang Yan) şi Said Baaklini, pe motive ce ţin de securitatea naţională a României.

În acest sens, au fost emise ordinele Preşedintelui ANC de retragere a cetăţeniei române nr. 285 din 08.05.2013, nr. 365 din 05.06.2013 şi nr. 367 din 07.06.2013.

Procedura de retragere a cetăţeniei s-a derulat în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art.32 din Legea 21/1991 republicată cu respectarea principiului contradictorialităţii şi a dreptului la apărare.

Deși cele două cazuri în care ca motiv a fost invocată “securitatea națională a României” sunt și ele importante, mult mai important e cazul Olgă Selezniova, cea care a dobândit cetățenia prin mijloace frauduloase, un caz emblematic pentru zecile de mii de cetățeni ai Republicii Moldova/Ucrainei care își redobândesc cetățenia română apelând la serviciile unor părți terțe care au făcut un ditamai business-ul din această procedură. Evident, în marea lor majoritate, persoanele respective sunt etnici ruși sau ucraineni care nu știu boabă de română și nu au nimic în comun cu România, ba dimpotrivă, exprimă adânci resentimente față de tot ceea ce este românesc.

E bine că s-a creat un precedent. Procesul de asanare început în martie 2012 la Autoritatea Națională pentru Cetățenie pare să dea roade.

La sfârșitul lui 2011, ne bucuram de 1 declarație și de 1 un proiect de amendament la legea privind redobândirea cetățeniei române. Declarația fusese făcut de către Tiberiu Trifan, ministru consilier, coordonator al Secţiei Consulare, Ambasada României în Republica Moldova:

Cetăţenii Republicii Moldova, care au dreptul să redobândească cetăţenia română şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor, dar nu cunosc limba română, nu îşi vor putea valorifica acest drept decât după ce vor poseda cunoştinţe elementare de limba română care să le permită depunerea jurământului de credinţă faţă de România.

A urmat la scurt timp și promisiunea unui amendament, promisiune făcută de senatorul PDL, Viorel Badea.

Printr-un amendament adus Legii cetăţeniei, vom propune cunoaşterea obligatorie a limbii române pentru toţi cei care solicită dobândirea/redobândirea cetăţeniei române.

O spuneam atunci, o repet acum. La o privire fulgerătoare aruncată Legii Cetățeniei 21/1991, vom fi surprinși, unii dintre noi, probabil, să constatăm că o prevedere privind cunoașterea limbii române există deja, Art. 8, f) – cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială.

Doar că respectiva prevedere se referă doar la cei care dobândesc cetățenia română, ei fiind, ulterior, supuși și unui interviu: Comisia pentru Cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor de acordare a cetăţeniei române, respectiv cunoaşterea de către solicitant a limbii române (scris şi citit), a cunoştinţelor de cultură şi civilizaţie românească ale acestuia, precum şi cunoaşterea prevederilor Constituţiei României şi Imnul Naţional.

Nu același lucru e valabil și pentru “redobânditorii” de cetățenie română, cetățeni ai Republicii Moldova sau ai Ucrainei, mulți dintre care sunt rusoi care ajung să aibă Cărți de Identitate cu domiciliu în București, dar care să nu poată spune nici măcar un elementar “mulțumesc” statului român pentru cetățenia acordată.

Au trecut 2 ani. Din păcate, pe de o parte, amendamentul promis nu a fost operat și sunt în continuare cazuri în care cetățenia română este redobândită de oameni care nu știu a închega o frază în română, pe de altă parte, nu știm câte cazuri au fost când angajații consulatului României au respins dosare de redobândire a cetățeniei române pe motiv de necunoaștere a limbii române… Tocmai de aceea e un motiv de bucurie în plus decizia ANC de a retrage cetățenia cuiva care a obținut-o prin metode frauduloase, e un pas înainte.

Următorul pas, unul mai important, ar fi cel prin care cetățenia română ar fi retrasă în bloc membrilor organizațiilor românofobe de la Chișinău. Inițierea unui demers în acest sens a fost promisă de către platforma unionistă “Consiliul Unirii” în aprilie 2012. Se vorbea despre întocmirea unei liste negre a cetățenilor Republicii Moldova care și-au redobândit cetățenia română. Lista respectivă urma să includă persoanele cu dublă cetățenie care nu doar au sentimente românofobe, ci le și exprimă într-un mod activ, urmând ca acea listă neagră să ajungă în Parlamentul României prin intermediul unor deputați români.

Din păcate, ca și în cazul amendamentului, inițiativă a murit în fașă. Dar nu e o problemă, pentru că nu e nevoie de niciun deputat român pentru ca Autoritatea Națională pentru Cetățenie să recurgă la un astfel de gest.

Aruncând un ochi peste Legea cetăţeniei române (LEGEA Nr. 21 din 1 martie 1991, republicată) ne oprim genele asupra următoarelor:

CAPITOLUL V

Pierderea cetăţeniei române

ART. 24

Cetăţenia română se pierde prin:

a) retragerea cetăţeniei române;

b) aprobarea renunţării la cetăţenia română;

c) în alte cazuri prevăzute de lege.

A. Prin retragerea cetăţeniei române

ART. 25

(1) Cetăţenia română se poate retrage persoanei care:

a) aflată în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României;

b) aflată în străinătate, se înrolează în forţele armate ale unui stat cu care România a rupt relaţiile diplomatice sau cu care este în stare de război;

c) a obţinut cetăţenia română prin mijloace frauduloase;

d) este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârşit alte fapte care pun în pericol siguranţa naţională.

(2) Cetăţenia română nu poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin naştere.

…

ART. 32

(1) Orice autoritate sau persoană care are cunoştinţă de existenţa unui motiv pentru retragerea cetăţeniei române poate sesiza, în scris, Comisia, având obligaţia să prezinte dovezile de care dispune.

Deci, practic, cei de la ANC ar trebui să se autosesizeze. Dovezi în acest sens sunt suficiente de la Marșurile Unioniste de la Chișinău (25 martie), Cahul și Bălți, de exemplu, momente-cheie în care românofobi notorii aruncau cu invective și nu numai la adresa românilor și a României sau declarațiile publice făcute în acest registru de persoane precum lideri marcanți ai Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova sau formațiuni precum “Liga Tineretului Rus” și “Patrioții Moldovei”.

Așa că, hai, ANC, știm că poți!